Cum sunt numiți, în realitate, șefii marilor companii de stat. Oana Gheorghiu: „Decid 3 firme, care au împreună 10 angajați. Atât”

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu lansează noi acuzații grave, dezvăluind că selecția conducerilor companiilor de stat din România, care gestionează active de zeci de miliarde de lei, este controlată de doar trei firme cu zece angajați. Oficialul avertizează că simularea competiției pe hârtie a adus deja țării o sancțiune de 198 de milioane de euro de la Comisia Europeană.

Vicepremierul Oana Gheorghiu denunță un mecanism viciat în selecția conducerilor de la companiile de stat

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a tras un semnal de alarmă extrem de dur cu privire la modul în care se realizează numirile la conducerea companiilor de stat din România.

Într-un mesaj detaliat postat pe Facebook marți, 2 iunie 2026, oficialul a explicat că recentele numiri controversate, deși sunt validate din punct de vedere formal și legal de către experți independenți, ascund în realitate o problemă sistemică profundă. Gheorghiu a subliniat că este momentul oportun ca societatea și autoritățile să analizeze cu maximă atenție mecanismele din spatele acestor selecții de personal.

Conform precizărilor făcute de vicepremierul interimar, legislația actuală, mai exact Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, prevede ca aceste proceduri de recrutare să fie asistate de firme private de consultanță în resurse umane, care acționează ca experți independenți.

Cu toate acestea, Oana Gheorghiu a dezvăluit o realitate îngrijorătoare din piață, arătând că acest sector este concentrat aproape în totalitate în mâinile a doar trei firme private. Aceasta a atras atenția asupra unui detaliu frapant: cele trei entități cumulează un număr de numai zece angajați.

Oficialul a catalogat drept inacceptabil faptul că un grup atât de restrâns de persoane are puterea de a valida din punct de vedere procedural numiri în companii de stat care gestionează active de zeci de miliarde de lei.

Ea a punctat că deciziile acestor oameni au un impact direct și major asupra unor sectoare vitale pentru întreaga economie națională.

Comisia Europeană a sancționat România din cauza lipsei de transparență în procedurile de recrutare

În continuarea analizei sale, Oana Gheorghiu a subliniat că mecanismul conceput inițial pentru a asigura profesionalism, competiție și independență a eșuat, transformându-se într-un filtru procedural controlat de foarte puțini actori privați.

În opinia sa, apariția suspiciunilor repetate și a neîncrederii publice demonstrează că simpla corectitudine formală a actelor nu mai este suficientă.

Pentru a ilustra gravitatea situației, vicepremierul a amintit că riscurile nu sunt doar teoretice, ci s-au concretizat deja printr-o sancțiune financiară masivă: Comisia Europeană a penalizat România cu suma de 198 de milioane de euro exact din cauza deficiențelor legate de transparența și competitivitatea acestor proceduri.

Gheorghiu a argumentat că o reformă autentică a guvernanței corporative nu se poate reduce la simpla rotație a cadrelor sau la mimarea unor reguli impecabile pe hârtie. Ea a definit reforma reală prin criterii credibile, evaluări obiective și selecții cu adevărat competitive.

Deși a recunoscut că Guvernul, ministerele sau cabinetul său nu au pârghii legale pentru a interveni direct în procesul de selecție, vicepremierul a subliniat că executivul nu poate asista pasiv la aceste anomalii de arhitectură instituțională.

În finalul intervenției sale, Oana Gheorghiu a amintit că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a avut curajul să expună risipa, incompetența și falimentul din companiile de stat. Aceasta a sugerat că tocmai atingerea acestor interese politice transpartinice a dus la demiterea guvernului prin moțiune de cenzură.

Chiar dacă a catalogat acest episod ca pe o bătălie pierdută, vicepremierul interimar a asigurat publicul că nu va renunța la luptă și s-a arătat convinsă că cetățenii vor susține eliminarea privilegiilor și a sinecurilor în favoarea administrării corecte a banului public.

Mesajul integral al vicepremierului responsabil cu avizarea proiectelor normative din sfera reformei statului și a eficientizării instituțiilor publice

„În ultimele zile s-a vorbit mult despre numiri foarte discutabile la conducerea unor companii de stat. Numiri rezultate din proceduri considerate legale, corecte formal și validate de așa-numiți experți independenți.

Este momentul potrivit să ne uităm mai atent la cum funcționează, în realitate, selecția conducerilor companiilor de stat din România.

Conform legii, aceste selecții sunt asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de experți independenți (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011).

În practică, însă, această piață este concentrată covârșitor în mâinile a doar trei firme private.

Trei firme, care au împreună zece angajați. Atât.

Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român.

Aceasta nu este o acuzație individuală. Este o problemă de sistem.

Avem un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiție și independență, dar care a ajuns să concentreze o parte esențială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privați.

Atunci când o piață atât de mică ajunge să joace un rol atât de mare în selecția conducerii companiilor de stat, este legitim să ne întrebăm dacă mai vorbim cu adevărat despre competiție onestă și independență reală.

Riscul nu este teoretic. Este deja măsurat: Comisia Europeană a sancționat România cu 198 milioane Euro tocmai pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor astfel de proceduri.

Asta ar trebui să ne spună foarte clar că nu este suficient ca o procedură să fie doar formal corectă. Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată și sancțiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final.

Reforma reală a guvernanței corporative nu înseamnă doar să înlocuiești niște oameni cu alții și nici să mimezi guvernanța prin proceduri impecabile pe hârtie, dar complet discutabile în practică.

Reforma guvernanței corporative înseamnă:

🟦 selecții cu adevărat competitive

🟦 criterii credibile

🟦 evaluări obiective

🟦 și mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci și public.

Guvernul, ministerele ori cabinetul viceprim-ministrului nu pot interveni direct în aceste procese de selecție.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne prefacem că nu vedem ce se întâmplă.

Când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema nu mai este una de percepție.

Devine una de arhitectură instituțională și exact acolo trebuie să avem curajul să intervenim.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a îndrăznit să aprindă lumina în companiile de stat, să arate unde este risipa, să arate unde este incompetența, să arate unde este falimentul.

Iar atunci când ne-am apropiat tot mai mult de interesele politice transpartinice care prăduiesc companiile de stat, Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.

Poate că această bătălie a fost pierdută, însă este o luptă la care eu nu voi renunța.

Am convingerea că sunt mulți, foarte mulți români care ne vor fi alături mai departe pentru că își doresc, ca și noi, să modernizăm România, să eliminăm privilegiile și sinecurile și să administrăm banul public doar în interesul celor mulți și corecți, nu în beneficiul celor puțini și speciali”, a scris vicepremierul Oana Gheorghiu pe pagina sa de socializare.