Statul ia din bunurile moștenite. Moștenitorii trebuie să finalizeze succesiunea în termen de doi ani. Întârzierea duce la taxe extra

Impozitul pentru moștenire trebuie plătit de moștenitorii care finalizează succesiunea după mai mult de doi ani de la decesul persoanei, conform articolului 111 din Codul fiscal. În acest caz, statul aplică o cotă fixă de 1% din valoarea bunurilor moștenite.

Cât este impozitul pentru moștenire?

Mulți români se întreabă dacă moștenirea este supusă impozitului și care sunt obligațiile fiscale asociate. În realitate, transmiterea patrimoniului unei persoane decedate nu este impozitată în mod obișnuit, însă legea prevede o situație clară în care plata devine obligatorie.

Impozitul pentru moștenire are rolul de a încuraja moștenitorii să finalizeze procedura succesiunii într-un termen rezonabil și de a clarifica situația juridică și fiscală a patrimoniului. Conform Codului civil, moștenirea reprezintă transmiterea bunurilor unei persoane decedate către moștenitorii legali sau desemnați prin testament, iar deschiderea succesiunii are loc automat la deces, la ultimul domiciliu al defunctului.

Codul fiscal, prin articolul 111, stabilește că succesiunea este scutită de impozit dacă este finalizată în termen de doi ani de la deces. În situația în care acest termen este depășit, statul percepe o cotă unică de 1% din valoarea bunurilor moștenite.

Cum se calculează impozitul pentru moștenire?

Cota de 1% se aplică doar dacă succesiunea se finalizează după cei doi ani legali. Valoarea impozabilă este determinată pe baza bunurilor moștenite, cum ar fi locuințe, terenuri sau alte active, și este evaluată conform studiilor de piață ale Camerelor Notarilor Publici.

De exemplu, pentru o moștenire de 400.000 de lei finalizată după mai mult de doi ani, impozitul datorat este de 4.000 de lei. Această sumă se plătește separat de taxele notariale și alte costuri administrative, care rămân obligatorii indiferent de momentul finalizării succesiunii.

Impozitul se achită la finalizarea succesiunii. Dacă procedura se desfășoară la notar, plata se efectuează înainte de eliberarea certificatului de moștenitor. În cazul în care succesiunea este soluționată în instanță, impozitul este stabilit și colectat ulterior, după ce hotărârea judecătorească devine definitivă.

Motivul pentru plata la final este simplu: doar după încheierea procedurii se cunoaște exact valoarea bunurilor și cota care revine fiecărui moștenitor, permițând calcularea corectă a obligației fiscale.

Taxe asociate succesiunii

Pe lângă impozitul de 1% în caz de întârziere, moștenitorii trebuie să achite și alte taxe:

• Onorariul notarial, stabilit conform tarifelor minime ale Ministerului Justiției, în funcție de complexitatea cazului și valoarea bunurilor.

• Taxa de intabulare la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), de aproximativ 0,15% din valoarea imobilului, dar nu mai puțin de 60 de lei pentru fiecare proprietate.

• Cheltuieli suplimentare precum certificate de stare civilă, adeverințe fiscale, extras de carte funciară, documentații cadastrale sau expertize tehnice. În cazurile litigioase, se pot adăuga onorarii pentru avocați.