Intervenția în cazurile cu urși: fără obligativitatea etapelor de relocare
Executivul a aprobat modificarea Ordonanței de Urgență nr. 81/2021, actul care reglementează modalitățile de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra persoanelor și bunurilor din intravilanul localităților. Noile prevederi simplifică procedura, permițând comisiilor locale să decidă direct măsura cea mai potrivită – alungare, relocare sau împușcare – în funcție de nivelul de pericol.
Potrivit notei de fundamentare, modificarea are scopul de a „reglementa modul de intervenție imediată și eficientă” pentru a preveni incidentele grave.
În text se precizează că se creează „un cadru unitar de acțiune imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranței și securității populației”.
Totodată, sunt vizate doar exemplarele de urs brun cu „comportament deviant”, care nu se mai feresc de oameni, își caută hrana în localități și devin agresive. Astfel de animale pot ataca oameni sau animale domestice, ceea ce justifică o intervenție rapidă.
„Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează modul de intervenție imediată și eficientă, pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor și bunurilor acestora în intravilanul localităților, prin crearea unui cadru unitar de acțiune imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranței și securității populației. (…)
Prin prezentul proiect de act normativ se creează cadrul legal pentru extragerea exemplarelor de urs care se află pe teritoriul localităților.
Astfel se vor extrage numai acele exemplare cu comportament deviant, care și-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obișnuite să-și procure hrana din mediul sălbatic, ci din localități, ocazie cu care de multe ori devin agresive, atacând oameni și animale domestice”, arată nota de fundamentare a proiectului de modificare a OUG nr. 81/2021.
De ce s-a renunțat la principiul gradualității în intravilan
În vechea formă a ordonanței, intervențiile urmau o succesiune strictă: alungare, tranchilizare și abia apoi extragere. Modificarea elimină această condiție în cazul în care incidentul se petrece în interiorul localităților.
„În momentul în care un urs vine în intravilan, prin proiectul de OUG s-a scos condiția gradualității, iar comisia pentru situații de urgență care se întrunește va putea să decidă dacă are loc intervenția prin alungare, relocare sau împușcare”, a explicat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Ea a subliniat că măsura a fost discutată de mult timp și răspunde unei nevoi reale de reacție rapidă.
„Astăzi am trecut prin guvern o ordonanţă de urgenţă aşteptată de altfel de foarte multe luni. Aş putea spune că este o problemă cu care România se confruntă de ani de zile.
Încercăm să găsim o soluţie echilibrată în sensul în care România are şi o biodiversitate pe care trebuie să o protejeze, în acelaşi timp trebuie să protejăm această biodiversitate ţinând cont şi de siguranţa cetăţenilor”, a declarat ministrul.
Diana Buzoianu a adăugat că principiul gradualității va rămâne valabil în afara intravilanului.
„Legea pe care am propus-o astăzi vine ca o soluţie de compromis în sensul în care, în continuare, aplicăm principiul gradualităţii în afara intravilanului, dar în momentul în care un urs vine în intravilan, unde ai o populaţie şi o aglomerare foarte mare a populaţiei şi unde, în mod evident, există un risc de incident urs-om, aici vom scoate condiţia gradualităţii în sensul în care comisia pentru situaţii de urgenţă care se înturneşte va putea să decidă dacă are loc intervenţia prin alungare, prin relocare sau prin împuşcare”, a spus ea.
Comisia pentru situații de urgență, extinsă cu noi membri
O modificare importantă adusă ordonanței vizează componența comisiei de intervenție. În situațiile în care reprezentanții Jandarmeriei nu pot ajunge rapid la fața locului, locul lor poate fi preluat temporar de Poliția Locală.
„Am introdus, de asemenea, și Poliția Locală, făcând parte din această comisie în momentul în care reprezentanții Jandarmeriei nu sunt pe lângă localitatea respectivă, pentru că am avut cazuri în care au fost discuții inclusiv de o oră, două ore, până când au putut să fie prezenți. În două ore, de exemplu, deja intervenția nu mai are sens”, a explicat Buzoianu.
De asemenea, comisia va putea, potrivit noilor prevederi, să se întrunească și prin mijloace electronice, pentru a permite luarea deciziilor rapide chiar și atunci când membrii nu se află fizic în același loc.
Definiții noi și sancțiuni mai mari pentru hrănirea urșilor
Pentru prima dată, ordonanța include o definiție clară a noțiunilor de „hrănire a urșilor” și „urs habituat”. Aceste clarificări permit aplicarea corectă a sancțiunilor.
„Este, practic, o necesitate pentru a putea să avem această contravenție de hrănire a urșilor, pe care am sancționat-o cu o amendă între 10.000 și 30.000 de lei. Asta pe zona de urși”, a precizat ministrul Mediului.
În același timp, cadrul legal stabilește condițiile pentru încheierea contractelor de prestări servicii cu un singur medic veterinar de liberă practică, pentru a asigura o reacție imediată în teren. Autoritățile susțin că aceste măsuri vor reduce blocajele administrative și vor permite o coordonare mai eficientă între instituțiile implicate.
Studiu național privind populația de urși și viitoarele cote de intervenție
Diana Buzoianu a anunțat, de asemenea, că la finalul lunii noiembrie va fi finalizat un studiu amplu realizat de institute de cercetare, finanțat cu câteva milioane de euro, care va oferi o evaluare științifică a populației de urși din România.
„Acest studiu va fi făcut în baza unor probe ADN, care au fost colectate în cel puțin ultimii doi ani. El va veni la pachet cu o hartă oficială pe zone în România, care va arăta care sunt regiunile de risc, pentru că analiza se bazează pe zonele unde au avut loc incidente între urși și oameni”, a declarat ministrul.
Pe baza rezultatelor studiului, vor fi stabilite și viitoarele cote de intervenție.
„Discuția pe cote va trebui purtată după anunțul acestui studiu. În câteva săptămâni vom ști exact numărătoarea urșilor, dar și împărțirea populației pe zone, lucru care ne va permite să stabilim cote științific, cu experții la masă, astfel încât să nu mai fie o discuție doar între diverse opinii ale unor grupuri de interese”, a adăugat Buzoianu.
În aceeași ședință de Guvern, Executivul a aprobat și alocarea unei sume de 319,5 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru finanțarea serviciilor sociale gestionate de unele consilii județene. Banii vor fi folosiți pentru centre de zi, centre pentru persoane cu handicap și cămine pentru vârstnici, potrivit notei de fundamentare.
Totodată, printr-o altă hotărâre, vor fi alocate fonduri suplimentare pentru județul Alba și municipiul Alba Iulia, în vederea susținerii unor proiecte locale.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a mai declarat joi că până la finalul anului vom avea 30 de milioane de lei investiţi în garduri electrice, pentru ca populaţia să prevină intervenţia urşilor.
„Avem din 2023 proiectul cu garduri electrice care este o măsură, practic, de prevenţie care a fost promisă de ani de zile şi anul acesta, în sfârşit, vor fi deblocaţi banii necesari. Într-un context bugetar dificil, totuşi, pentru mine şi pentru guvernul României a fost important să arătăm că mergem şi cu legislaţie care să permită intervenţia, dar mergem de asemenea şi cu măsuri de prevenţie”, a spus Diana Buzoianu, despre ordonanţa privind intervenţia asupra urşilor.
Ministrul Mediului a mai spus că până la finalul anului vor fi alocate 30 de milioane de lei.
„Deja am şi pus în transparenţă ordinul necesar pentru a grăbi investiţiile să fie deplocate investiţiile. Deci până la finalul anului vom avea 30 de milioane de lei investiţi în garduri electrice. Oameni care vor putea să beneficeze de garduri electrice pentru a preveni intervenţia urşilor”, a menţionat Buzoianu.
Despre problema gunoaielor, ministrul Mediului a arătat că sunt atribuţiile primăriilor.
„Va trebui să fie făcute controle, dar din perspectiva Ministerului Mediului, ce putem noi să spunem este că putem să sprijinim cel mult prin ajutor de know-how, cu experţii la masă, pentru a gândi sistemele de gestionare a deşeurilor în comunele, în comunităţile în care au probleme de urşi habituaţi, să vedem cum putem să-i sprijinim să gândească sistemele pe viitor în acest fel.
La nivel de Ministerul Mediului, în mod evident, nu există suficiente resurse pentru a acoperi toate sistemele de gestionare a deşeurilor, din toate comunele sau oraşele care au aceste probleme. Deci aceste resurse trebuie să fie găsite la nivel local”, a menţionat Diana Buzoianu.
