Moștenirea toxică a companiilor de stat. De ce România nu scapă de modelul bolșevic?
Analistul financiar Iancu Guda a spus că, în opinia sa, programul funeraliilor și instituirea doliului național nu au nicio relevanță atâta vreme cât dosare esențiale precum cel al Revoluției din 1989 sau al mineriadelor nu au fost soluționate nici după 35 de ani. El consideră că doar câțiva dintre cei vinovați — foști securiști — au fost pedepsiți cu pedepse simbolice, iar majoritatea nu au răspuns deloc pentru faptele lor.
În viziunea sa, adevărata problemă constă în moștenirea unui sistem bolșevic și corupt, ale cărui efecte se resimt și astăzi, inclusiv în modul în care sunt administrate companiile de stat. A atras atenția asupra faptului că România este „campioană mondială” la numărul de companii de stat raportat la mia de locuitori, fiind una dintre puținele democrații care, la peste trei decenii de la căderea comunismului, mai deține peste 1.000 de astfel de firme — o situație comparabilă doar cu India și Brazilia.
Potrivit datelor publice invocate de economist, dacă sunt eliminate cele 15 companii profitabile cu statut de monopol, restul celor peste 1.200 de firme de stat înregistrează pierderi totale de 13 miliarde de lei.
În opinia lui Iancu Guda, este aberant ca România să aibă sute de firme de stat pentru servicii precum salubritatea, apa și canalizarea, în loc să existe o singură companie eficientă, listată la bursă, cu un consiliu de administrație profesionist și auditat anual.
„Pentru mine, este absolut irelevant programul funeraliilor sau de ce se proclama doliu national, in conditiile in care dosarul revolutiei din ’89 sau al mineriatelor nu este finalizat dupa 35 ani … doar cativa vinovati securisti au platit cu 3-5 ani de puscarie iar majoritatea nu au platit deloc 🤨 Aici este problema adevarata, si mostenirea sistemului bolsevic si corupt care propaga ecouri pana si astazi, spre exemplu in modul cum sunt administrate companiile de stat. Iata o mostenire de mentalitate lasata de tovarasi: voi stiati ca suntem campioni mondiali la numarul de companii de stat raportat la 1000 de locuitori ?
Voi stiti ca in 2025, dupa 35 ani de la caderea comunismului, Romania ramane printre putinele tari democrate din lume cu mai mult de 1.000 de companii detinute de stat? Doar India cu populatie 1,44 miliarde loc si Brazilia cu populatie 215 milioane loc mai au peste 1000 de companii ! Majoritatea tarilor din UE au 100-200 companii de stat, doar cele de interes strategic.
Conform datelor publice, daca eliminam top 15 companii de stat cu profit peste 100 mil lei (majoritatea sunt monopol), restul de 1.215 companii au pierderi cumulate de 13 miliarde lei ! DE CE mai avem 901 de companii cu venituri < 10 milioane euro? DE CE mai avem 799 companii de stat cu mai putin de 50 angajati? Ce “interes strategic national” este acolo ? De ce avem 395 de companii pentru salubritate, asanare gunoi sau de canal si apa in Romania care sunt detinute de stat (o medie de 10 / judet)?
De ce nu CENTRALIZAM intr-o sigura companie, cu un SINGUR BOARD & CONSILIU DE ADMINISTRATIE numit profesionisti, privatizata la bursa, cu audit annual de cheltuieli si bune practici de guvernanta? DE CE avem sute de firmulite de apa, canal, parcari, curatenie si panselute la fiecare consiliu judetean, primarie sa comuna si localitate? Ca sa-si angajeze primarii rudele soferi si secretare? Ca sa cumpere de la furnizori din partea casei si se imbogatesc parandarat? DE CE perpetuam aceasta caracatita bolsevica mostenita din anii ’90?”, spune analistul financiar.
Guvernanța companiilor de stat. Cât de departe este România de normalitate?
Analistul financiar a citit în întregime ghidul OCDE privind guvernanța companiilor de stat, un document de peste 100 de pagini, și că ceea ce a găsit acolo este, în esență, normalitate. Spune că, din păcate, România nu respectă majoritatea acestor bune practici și că, doar din informațiile publice și din experiența personală, a identificat numeroase abateri grave în cadrul a zeci de companii de stat.
A menționat că va reveni cu detalii concrete, cu exemple și propuneri de reforme în cadrul emisiunilor IQ Financiar, pe care le va realiza în perioada următoare. Scopul este ca publicul să înțeleagă clar și transparent măsurile necesare, fără loc pentru interpretări sau suspiciuni legate de discuții „pe la colțuri” sau în consilii consultative care, potrivit lui, nici măcar nu au început să funcționeze și au fost descurajate din start — o situație vizibilă în privința celor care s-au opus, chiar dacă nu e clar din ce motive.
„In rest, istoria va judeca trecutul, la valoarea corecta, sau poate niciodata … IMPORTANT ESTE CE FACEM ACUM PENTRU ROMANIA, CA SA AVEM UN VIITOR MAI PROSPER SI SUSTENABIL?
”, a scris analistul financiar, miercuri, pe contul său de Facebook.
