Cu toate acestea, puțini se întreabă cât mai poate rezista în siguranță o astfel de clădire și care este, în realitate, durata sa de viață. Alegerea unui apartament într-un imobil vechi presupune nu doar un preț atractiv, ci și riscuri semnificative, mai ales din punctul de vedere al siguranței structurale.
Un apartament într-un bloc vechi vine cu pericole ascunse
Durata de viață estimată a unei clădiri de locuințe este, conform specialiștilor în construcții, de aproximativ 50 de ani. Acest prag nu reprezintă sfârșitul automat al funcționării clădirii, însă marchează începutul unei etape în care structura începe să sufere modificări ireversibile.
Reparațiile și consolidările pot prelungi utilizarea în condiții decente, dar nu pot garanta siguranța pe termen lung. Pe măsură ce trec deceniile, întreținerea devine tot mai dificilă și mai costisitoare, iar riscurile cresc considerabil.
Multe dintre blocurile construite în perioada comunistă se apropie acum de această limită critică și necesită inspecții tehnice amănunțite. Comportamentul materialelor în timp, în special al betonului armat – elementul fundamental al acestor structuri – joacă un rol esențial în determinarea stării reale a imobilului.
Evoluția betonului în timp este bine documentată
În primele 28 de zile de la turnare, betonul își dezvoltă rezistența principală, atingând capacitatea de proiect. Între 1 și 10 ani, această rezistență mai crește ușor, ajungând chiar până la 110–120%.
După 20–30 de ani, încep să apară probleme, în special în cazul clădirilor expuse la factori agresivi, cum ar fi umiditatea, sărurile sau variațiile bruște de temperatură.
După 50–100 de ani, degradarea devine clară, iar fără intervenții constante, clădirea poate deveni nesigură pentru locatari.
Există mai mulți factori fizico-chimici care pot accelera degradarea unei structuri. Unul dintre aceștia este carbonatarea betonului, un proces în care dioxidul de carbon din aer reacționează cu hidroxidul de calciu din beton, reducând pH-ul și favorizând coroziunea armăturii metalice.
De asemenea, atacul chimic exercitat de sulfați, cloruri și acizi poate penetra structura și afecta coeziunea betonului. Ciclurile de îngheț–dezgheț determină expansiuni repetate și fisuri interne, slăbind rezistența în timp. Un alt fenomen periculos este reacția alcali–silice (ASR), care poate duce la formarea de microfisuri și umflături în structura betonului, afectând stabilitatea pe termen lung.
Toate aceste procese se desfășoară lent, dar sunt ireversibile
În lipsa unei întrețineri riguroase și a unor intervenții profesioniste, clădirile afectate pot deveni periculos de instabile, chiar dacă la exterior par în stare bună. Cumpărarea unui apartament într-un bloc vechi poate părea o alegere practică, însă vine la pachet cu riscuri ascunse.
Înainte de a semna contractul de vânzare-cumpărare, este esențial să fie verificate mai multe aspecte esențiale: anul construcției imobilului, eventualele lucrări de consolidare efectuate în trecut, dar și starea actuală a structurii.
Consultarea unui expert tehnic poate oferi o evaluare obiectivă și realistă. În plus, este importantă analiza costurilor viitoare de întreținere sau chiar a posibilității de relocare în cazul în care imobilul nu mai poate fi considerat sigur.
