Schimbare în blocurile cu trei sau patru etaje. Veste bună pentru milioane de români care stau la bloc

De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, senatorul PSD Robert Cazanciuc a relansat un proiect menit să îmbunătățească viața milioanelor de români care locuiesc în blocuri fără lift. Inițiativa „Lift pentru viață” vizează clădirile cu trei și patru etaje, unde mulți locatari, mai ales persoane în vârstă, se confruntă cu dificultăți în accesul zilnic la locuințe. Măsura, aflată deocamdată în faza de discuție, ar putea fi finanțată din fonduri publice și europene.

Robert Cazanciuc a propus dotarea blocurilor mici cu lifturi

Senatorul Robert Cazanciuc a readus în atenția publicului propunerea de dotare a blocurilor mici cu lifturi, un demers pe care îl consideră esențial pentru a reda seniorilor independența și demnitatea. În opinia sa, grija pentru persoanele vârstnice trebuie să însemne mai mult decât majorări punctuale ale pensiilor — trebuie să le ofere condiții de viață care să le permită participarea activă în comunitate.

„În România de azi trăiesc peste 4 milioane de oameni în blocuri construite cu zeci de ani în urmă, mulți dintre ei trecuți de prima tinerețe și izolați la ultimele etaje, pentru că urcatul sau coborâtul scărilor a devenit un calvar. După o viață muncită, cred că putem să le oferim părinților și bunicilor noștri o bătrânețe trăită cu demnitate”, a declarat Cazanciuc.

Senatorul amintește că ideea nu este una nouă: în urmă cu doi ani a propus un program național pentru instalarea lifturilor în blocurile de trei și patru etaje. Totuși, discuțiile purtate cu factorii decidenți nu au condus, până în prezent, la un plan concret de finanțare.

Politicianul consideră că implementarea ar putea fi realizată printr-un parteneriat între fondurile naționale și cele europene, cu efecte benefice atât sociale, cât și economice.

Potrivit acestuia, proiectul ar putea crea mii de locuri de muncă în domeniile de construcții, proiectare și mentenanță. De asemenea, mai mulți primari ar fi deja dispuși să testeze soluția prin proiecte-pilot la nivel local, pentru a demonstra eficiența inițiativei.

„Probabil am făcut ceva greșit de nu am reușit să conving la nivel național. Dar mă bucur că există primari care înțeleg cât de important este pentru oameni să nu mai fie prizonieri în propriile apartamente. Timpul nu mai are răbdare!”, a spus senatorul PSD.

El a lansat, totodată, un apel public către cetățeni, invitându-i să contribuie cu sugestii sau să se implice direct în proiect prin intermediul adresei sale oficiale de la Senat.

Cine plătește și cine poate fi scutit de costurile pentru lift

Prezența unui ascensor într-un bloc de locuințe este esențială pentru confortul locatarilor, mai ales în clădirile cu mai multe niveluri. Totuși, de fiecare dată când se discută instalarea unui lift sau costurile asociate acestuia, apar întrebări legate de contribuțiile locatarilor, în special ale celor care nu folosesc frecvent ascensorul.

Situația este reglementată de Legea 196/2018, care stabilește că scutirea de la plata cheltuielilor pentru lift poate fi decisă doar în cadrul adunării generale a asociației de proprietari. Nu este o măsură automată, ci una bazată pe votul majorității.

În general, cheltuielile legate de ascensor se împart în două categorii: costul energiei electrice și costurile pentru întreținere și reparații. Repartizarea acestor sume se face în funcție de numărul total de locatari. Cei care locuiesc la parter sau la demisol pot fi scutiți de la plata cheltuielilor pentru funcționarea liftului, dacă majoritatea proprietarilor aprobă această decizie.

Pentru ca scutirea să fie legală, locatarii care doresc excluderea trebuie să depună o cerere scrisă către asociația de proprietari. Există și excepții: dacă blocul are spații comune la etajele superioare (uscătorii, spălătorii, depozite), chiar și cei de la parter pot folosi liftul ocazional, însă pot fi scutiți dacă își asumă acest lucru printr-o declarație scrisă.

De regulă, factura de energie electrică aferentă liftului reprezintă 75–80% din totalul consumului pentru spațiile comune, restul de 20–25% fiind alocat iluminatului și altor instalații. Cheltuielile pentru funcționarea liftului se împart între locatari, exceptându-i pe cei scutiți legal.

Întreținerea liftului, o obligație comună pentru toți locatarii

Costurile de mentenanță, inspecție și reparație ale liftului sunt considerate obligații comune pentru toți proprietarii din imobil, indiferent de etajul la care locuiesc. Aceste sume se calculează proporțional cu cota-parte de proprietate și sunt prevăzute în actele asociației de proprietari.

Legea prevede că niciun locatar nu poate fi scutit de la plata întreținerii ascensorului, chiar dacă nu îl utilizează. Liftul este considerat bun comun, iar reparațiile și verificările periodice sunt esențiale pentru siguranța tuturor.

În cazul în care se produc deteriorări cauzate de folosirea necorespunzătoare, persoana responsabilă trebuie să acopere costurile de reparație. Acestea pot fi achitate integral sau eșalonat, în funcție de decizia asociației, după încheierea unui proces-verbal de constatare.

Specialiștii recomandă verificarea periodică a echipamentului și modernizarea lifturilor vechi, mai ales în imobilele construite în anii anteriori anului 2000. Deși presupune o investiție inițială semnificativă, aceasta se amortizează în timp, prin reducerea costurilor de întreținere și creșterea siguranței locatarilor.

Noi măsuri pentru siguranța locuințelor noi

În paralel cu discuțiile despre accesibilitate, autoritățile pregătesc și modificări importante privind siguranța clădirilor noi. Un proiect legislativ aflat în dezbatere publică propune ca blocurile și casele noi să nu poată fi vândute fără sisteme de protecție la incendiu, precum detectoare de fum, instalații de alarmare și hidranți interiori și exteriori.

Scopul măsurii este reducerea numărului de victime în incendii domestice. În ultimii zece ani, peste 1.300 de persoane au murit în locuințe afectate de foc, iar peste 40.000 de case au fost distruse.

Aurel Anghel, specialist în sisteme de securitate, explică importanța acestor echipamente: „Este primul lucru și cel mai important să protejăm viețile. Detectorul de fum reacționează la fumul pornit de la incendii fum mocnit. Au pe lângă detectorul de fum și detector de temperatură și când depășește un anumit prag, atunci ne avertizează că există posibilitatea unui incendiu datorită creșterii temperaturii în zona protejată”.

Noile reglementări vor impune și sisteme de evacuare a fumului, dar și instalații pentru parcările subterane cu peste 10 locuri, care vor trebui să aibă detectoare de gaze și monoxid de carbon. În lipsa acestor dotări, dezvoltatorii nu vor putea obține certificatul necesar pentru vânzarea locuințelor, iar amenzile pot ajunge la 50.000 de lei.

Sergiu Gherman, șeful Direcției Prevenire din cadrul IGSU, a subliniat: „Ar fi benefic pentru toți să avem astfel de detectoare, având în vedere că ele nu sunt foarte scumpe. Într-adevăr, aceste echipamente au un preț de achiziție relativ mic însă suntem mai mult în a recomanda, pentru că la nivel național este complicat să impui o obligație și să nu poți să o verifici”.

Costul suplimentar pentru un apartament nou echipat complet cu sisteme anti-incendiu nu ar depăși 1.500 de euro, potrivit dezvoltatorilor. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat, de asemenea, că va publica lunar lista actualizată a clădirilor care dețin autorizație de securitate la incendiu.