Iancu Guda: Singurul spor care trebuie menținut este „spor la treabă”

Analistul financiar Iancu Guda a afirmat că, în sectoarele în care activitatea poate fi măsurată prin indicatori de performanță (KPI), sporurile acordate în mod uniform ar trebui fie plafonate, fie înlocuite cu recompense diferențiate, stabilite în funcție de rezultatele obținute.

Spor vs performanță

Iancu Guda susține că, în domeniile unde munca poate fi evaluată prin indicatori de performanță (KPI), sporurile acordate uniform trebuie fie plafonate, fie înlocuite cu recompense bazate pe rezultate. În sănătate, el propune ca plata suplimentară să reflecte numărul, dificultatea și eficiența intervențiilor medicale, nu doar simpla prezență în ture de noapte.

În educație, sporurile pentru ore suplimentare ar trebui limitate, iar recompensarea să depindă de performanțele elevilor la examene. În cazul polițiștilor și pompierilor, Guda afirmă că sporurile de risc ar trebui corelate cu complexitatea și pericolul real al intervențiilor, nu acordate identic indiferent de rolul efectiv din teren.

„Am fost întrebat despre reformarea salarizării în sectorul public. Inspirat fiind de experiență celor 20 de ani în business privat, corporații și după ce am văzut / citit sute de modele, am răspuns în felul următor:

Acolo unde munca este normată și se pot stabili KPI de performanță, neapărat trebuie înlocuit / sau plafonat SPORUL (oferit tuturor fără diferențiere de rezultat, calitate și implicare) prin indicatori de PERFORMANȚĂ. Sănătate: putem avea un spor pentru gărzi de noapte plafonate la o sumă fixă, dar cea mai importantă suma de bani trebuie să vina în funcție de numărul, dificultatea și rezultatul intervențiilor medicale.

Educație: spor pentru ore suplimentare plafonat, dar banii vin din rezultatele copiilor la examenele naționale. Un polițist sau pompier vă incasa o suma mica din sporul de risc, banii adevărați nu pot veni decât din numărul și gradul de risc al intervențiilor. Ex: diferă mult un șofer pe mașină de pompieri, de cineva care își rișca viață intrând în flacări sau altul care da jos o pisica din copac”, a scris el pe Facebook.

Personalul, împărțit pe trei niveluri

Analistul financiar a afirmat că, în domeniile unde munca nu poate fi normată, personalul ar trebui împărțit pe trei niveluri – junior, senior și expert – iar sporurile cumulate să fie plafonate în funcție de nivel, între 10% și 30% din salariul de încadrare.

Potrivit lui Iancu Guda, astfel s-ar corecta excesele din ultimul deceniu, când au fost introduse sporuri nejustificate pentru diverse condiții precum antenă, radiații, stres sau muncă la calculator. Guda atrage atenția că, în unele cazuri, bugetarii câștigă mai mult din sporuri decât din salariu și consideră necesară plafonarea acestor venituri suplimentare la cel mult 30% din salariul de bază.

„Acolo unde munca NU poate fi normată, personalul trebuie împărțit pe trei niveluri (junior / senior / expert) iar cumulul tuturor sporurilor trebuie plafonate la salariul de încadrare (10% – 20% – 30%).

Astfel, rezolvam debandada din ultimul deceniu: s-au inventat sporuri nesimțite pentru “te miri ce”: antena, radiații, stres, cofidentialitate, munca la calculator etc. că să rezolve problema creșterii exagerate și nejustificate a veniturilor. Sunt bugetari care încasează din sporuri mai mult decât din salariu. Trebuie și vă fi plafonat la maximum 30% din salariul de încadrare!”, a explicat el.

„SINGURUL SPOR CARE TREBUIE MENTINUT NEPLAFONAT, INCURAJAT SI STIMULAT este …. SPOR LA TREABA 🙂 HAI ROMANIA”, a conchis analistul financiar.