Producția agricolă a României a scăzut cu 4,3% în 2024. Producția vegetală, principalul sector afectat
Producția agricolă a României a înregistrat anul trecut o scădere de 4,3% comparativ cu 2023, atingând o valoare totală de 100,5 miliarde de lei, potrivit datelor finale publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea survine după un an marcat de condiții meteorologice dificile și de costuri tot mai ridicate pentru inputuri agricole, ceea ce a afectat în special culturile vegetale.
Producția vegetală – în continuare dominantă, dar în declin
Chiar dacă producția vegetală a rămas principalul motor al agriculturii românești, reprezentând 55% din totalul producției agricole, ponderea sa a scăzut cu 5,3 puncte procentuale față de anul anterior. INS arată că evoluțiile au fost inegale la nivel regional:
Sud-Muntenia a fost singura regiune care a înregistrat o creștere notabilă (+4,8 pp),
în timp ce cele mai puternice scăderi s-au înregistrat în București-Ilfov (-25,7 pp), Sud-Vest Oltenia (-22,1 pp), Nord-Est (-17,6 pp) și Nord-Vest (-13,7 pp).
De asemenea, regiunile Sud-Est (-12,9 pp), Vest (-8,5 pp) și Centru (-5,8 pp) au consemnat pierderi semnificative, semn al vulnerabilității agriculturii vegetale la factorii climatici și la variațiile de preț din piață.
Producția animală – redresare moderată
În contrast cu reculul sectorului vegetal, producția animală a înregistrat o evoluție pozitivă. Potrivit INS, șase dintre cele opt regiuni de dezvoltare au consemnat creșteri ale ponderii producției zootehnice:
Centru (+12,7 pp),
Sud-Est (+7,7 pp),
Vest (+7,2 pp),
Sud-Vest Oltenia (+6,2 pp),
Nord-Vest (+6,0 pp),
și Sud-Muntenia (+3,2 pp).
Singurele scăderi s-au produs în Nord-Est (-3,5 pp) și București-Ilfov (-1 pp). Specialiștii explică această creștere printr-o revenire a producției de carne și lapte, precum și prin stabilizarea prețurilor la furaje și la materiile prime.
Serviciile agricole – performanțe inegale
INS subliniază că serviciile agricole au avut o evoluție neuniformă. Creșteri consistente au fost consemnate în Sud-Vest Oltenia (+21,7 pp) și București-Ilfov (+13,7 pp),
în timp ce celelalte regiuni au raportat scăderi de la -11,1 pp până la -32 pp.
Aceste diferențe reflectă gradul variabil de mecanizare, digitalizare și investiții locale în infrastructura agricolă.
Cum arată structura producției agricole
La nivel național, producția vegetală continuă să aibă cea mai mare pondere în toate regiunile, cu valori situate între 47,3% (Centru) și 68,2% (Sud-Muntenia). În același timp, producția animală are cele mai mari ponderi în Nord-Est (18,3%), Centru (16,4%), Nord-Vest (15,7%), Sud-Muntenia (14,4%) și Sud-Est (12,8%).
Comparativ cu 2023, structura generală a producției agricole a suferit modificări moderate. Creșteri au fost observate în Sud-Muntenia (+1,3 pp), Centru (+1 pp), București-Ilfov (+0,4 pp) și Vest (+0,2 pp), în timp ce Sud-Vest Oltenia (-1,2 pp) și Nord-Est (-1,1 pp) au pierdut din pondere.
Anul 2024 a fost marcat de secetă pedologică accentuată
Analiștii din domeniu atrag atenția că anul 2024 a fost marcat de secetă pedologică accentuată în unele zone ale țării, de fluctuații ale prețurilor la cereale și de dificultăți în accesarea fondurilor europene pentru modernizarea fermelor. Toți acești factori au contribuit la scăderea valorii producției agricole totale.
Pentru 2025, specialiștii estimează o posibilă revenire moderată a producției vegetale, în condițiile în care prognozele meteo sunt mai favorabile, iar subvențiile și investițiile prin Planul Strategic PAC 2023-2027 încep să își facă efectul. Totuși, sustenabilitatea agriculturii românești va depinde în continuare de adaptarea la schimbările climatice și de eficiența politicilor publice în domeniu.
