Pachetul economic propus de PSD. Creditul Fiscal, element-cheie pentru relansarea economiei României
Coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților s-a reunit marți pentru o ședință decisivă privind organizarea alegerilor din București la finalul acestui an. Pe agenda întâlnirii s-au aflat și discuțiile referitoare la programul de concedieri din administrația locală, un subiect care provoacă tensiuni între partenerii de guvernare. În paralel, Partidul Social Democrat a prezentat un pachet economic menit să contrabalanseze aceste măsuri, un plan pe care l-a denumit Programul de relansare economică.
Liderii social-democrați au solicitat ca acest pachet să fie inclus în planul mai amplu de reformă a administrației centrale și locale, insistând că România are nevoie nu doar de măsuri de austeritate, ci și de instrumente concrete pentru stimularea economiei. În centrul acestui program se află o nouă facilitate fiscală destinată întreprinderilor mici și mari – Creditul Fiscal, conceput pentru a sprijini investițiile productive strategice și pentru a reduce diferențele de dezvoltare între regiuni.
Potrivit proiectului de lege, Creditul Fiscal presupune o reducere din impozitul pe profit acordată companiilor care dezvoltă proiecte de investiții de tip greenfield sau investiții inițiale în producție, în special în zonele economice mai puțin dezvoltate. Spre deosebire de vechea facilitate privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit, noul mecanism se aplică asupra profitului viitor, rezultat din investițiile efective, fără a diminua baza actuală de impozitare.
Valoarea minimă a investiției pentru a beneficia de acest avantaj fiscal este stabilită la 250 de milioane de lei pentru proiectele greenfield și la 50 de milioane de lei pentru investițiile realizate în regiunile defavorizate. Facilitățile se acordă pentru o perioadă de maximum cinci ani, iar companiile vor beneficia de o perioadă de grație de doi ani până la finalizarea obiectivului de investiții.
Program național pentru investiții și locuri de muncă
În cadrul aceluiași pachet, PSD propune instituirea unui Program național pentru investiții, locuri de muncă și dezvoltare, care va fi coordonat de un comitet interministerial condus de Secretariatul General al Guvernului. Programul este conceput sub forma unor subprograme tematice, fiecare dotat cu instrumente specifice de stimulare: facilități fiscale, garanții pentru creditele de investiții, amortizare accelerată și finanțare prioritară din fonduri europene.
Obiectivele principale ale programului vizează dezvoltarea agriculturii și a producției industriale în sectoarele strategice, stimularea economiei în regiunile slab dezvoltate, consolidarea securității aprovizionării cu materii prime esențiale, precum și susținerea producției de medicamente și biotehnologii.
De asemenea, inițiativa urmărește valorificarea potențialului de cercetare și inovare, formarea profesională a tinerilor și reducerea deficitului bugetar prin extinderea bazei impozabile. Un alt obiectiv important îl reprezintă atragerea de investiții străine directe, considerate vitale pentru relansarea economică.
Social-democrații argumentează că acest pachet va permite României să depășească provocările economice actuale fără a se baza exclusiv pe creșterea taxelor. Ei afirmă că prin stimularea investițiilor productive se pot genera locuri de muncă stabile și venituri bugetare suplimentare, ceea ce ar contribui la echilibrarea finanțelor publice pe termen lung.
Schimbare doctrinară majoră în PSD
În paralel cu discuțiile economice, Partidul Social Democrat traversează o etapă de reconfigurare ideologică. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, 13 octombrie, eliminarea termenului „progresist” din Statutul PSD, o decizie care marchează o schimbare semnificativă de direcție. Oficialii partidului susțin că această modificare nu este doar una de formă, ci reprezintă o repoziționare doctrinară menită să alinieze PSD la valorile tradiționale ale electoratului său.
Noul articol 8 din Statut definește formațiunea drept un „partid modern de centru-stânga, promotor al echității sociale și al solidarității, atașat valorilor democratice, naționale, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român”. Dispariția cuvântului „progresist” marchează o distanțare de temele globaliste și o apropiere de valorile conservatoare, axate pe familie, credință și identitate.
Analistul politic Andrei Țăranu a explicat pentru Stiripesurse.ro că decizia este una logică și firească, subliniind că, de fapt, PSD nu a fost niciodată un partid progresist în sensul autentic al termenului. Acesta a arătat că, începând cu perioada FSN și până la guvernele PDSR, formațiunea a avut mai degrabă o linie conservator-naționalistă, iar înlăturarea termenului „progresist” doar confirmă o realitate politică deja existentă.
El a adăugat că în percepția publicului, cuvântul „progresism” a devenit o etichetă confuză și chiar negativă, inclusiv pentru alegătorii PSD, mulți dintre care nu se identifică deloc cu această orientare. Din acest motiv, consideră analistul, eliminarea termenului este benefică pentru partid, care se aliniază mai bine așteptărilor propriului electorat.
„Riscurile nu există. PSD nu a fost niciodată un partid progresist – poate doar puțin pe vremea lui Petre Roman. După aceea, toate guvernele FSN, FDSN, PDSR au avut o linie conservator-naționalistă. Vi-l imaginați pe Adrian Năstase ca progresist? Eliminarea termenului doar pune lucrurile la punct. (…)
Problema pentru PSD cu progresismul ține de această etichetă, care a devenit infamantă, inclusiv pentru electoratul PSD, care cel mai probabil nici nu știe ce înseamnă progresist. Din acest motiv, eliminarea pentru ei este un lucru bun”, a explicat Țăranu.
Social-democrații nu se îndreaptă spre discursurile suveraniste din Ungaria și Slovacia, consideră prof. Țăranu
În privința eventualei apropieri de curentele suveraniste din Europa Centrală, reprezentate de lideri precum Viktor Orbán sau Robert Fico, Andrei Țăranu a afirmat că nu vede o asemenea evoluție. Potrivit lui, PSD va menține o poziție de echilibru, cu un discurs pro-european și pro-NATO, adaptat contextului actual de guvernare.
El a amintit și că, în ultimul an, unii lideri ai partidului, printre care Mihai Tudose, au discutat chiar despre o eventuală trecere a PSD către Partidul Popular European (PPE), argumentând că, din punct de vedere ideologic și al politicilor publice, social-democrații români se află de multă vreme mai aproape de centrul-dreapta decât de linia socialiștilor europeni.
„Nu cred că PSD va adopta o retorică suveranistă. Grindeanu e un centrist, în sensul românesc al cuvântului. Faptul că se află la guvernare îl obligă să mențină un discurs pro-UE și pro-NATO. (…)
Știți foarte bine că deja de un an și jumătate Mihai Tudose vorbea să treacă PSD-ul la Partidul Popular European (PPE), spunând că există mai multe legături din punct de vedere ideologic, politic, a politicilor publice cu popularii europeni, decât cu socialiștii, astfel încât chiar dacă vor rămâne la socialiști probabil se vor duce mult mai aproape de linia de centru-dreapta sau chiar dreapta, pentru că asta a fost linia partidului de multă vreme, de 25 de ani”, a mai afirmat Andrei Țăranu.
