Conceptul de distrugere creativă, premiat cu Nobel, poate determina dispariția industriilor vechi și apariția unor economii inovatoare

Premiul Nobel pentru Economie din acest an a fost acordat echipei Mokyr, Aghion și Howitt, pentru cercetările lor asupra distrugerii creative, concept introdus de Joseph Schumpeter. Aceasta arată cum inovațiile tehnologice și ideile noi stimulează creșterea economică, forțând companiile și industriile vechi să dispară. Experții XTB subliniază că, deși acest proces aduce beneficii semnificative, el poate provoca și pierderi temporare de locuri de muncă și accentuarea diferențelor economice între regiuni, mai ales în contextul actual al AI și progresului tehnologic rapid.

Premiul Nobel pentru Economie 2025. Conceptul de distrugere creativă are o importanță majoră în economie

În acest an, Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat echipei de autori formate din Mokyr, Aghion și Howitt, economiști care s-au concentrat în cercetările lor asupra conceptului de distrugere creativă.

Ideea are o importanță majoră în economie, deoarece arată cum inovația stimulează creșterea și transformă piețele, forțând modelele vechi să lase locul celor noi, arată analiștii XTB.

Conceptul a fost introdus pentru prima dată de către Joseph Schumpeter, născut în 1883 în Třešt, localitate situată la doar câțiva kilometri de Jihlava, în Cehia. Noțiunea de bază a distrugerii creative este că ideile, tehnologiile și companiile noi le înlocuiesc treptat pe cele vechi. Apariția automobilului a pus industria cailor în plan secund, iar apariția televiziunii, de exemplu, a redus popularitatea radioului.

Creșterea economică vine în istoria civilizației când apar soluții inovatoare, bazate pe tehnologii noi

Inovația și progresul tehnologic cresc productivitatea și stimulează creșterea economică și nivelul de trai. Pe de altă parte, se poate spune că aceste concepte aduc și dezavantaje temporare, sub forma dispariției unor industrii și locuri de muncă. Cei mai recenți laureați ai premiului Nobel explică impactul fundamental al inovației asupra creșterii economice, un subiect deosebit de relevant în prezent, deoarece asistăm la o schimbare fundamentală în domeniul noilor tehnologii, condusă de AI, subliniază analiștii XTB.

Lucrarea arată, de asemenea, că o creștere economică sustenabilă nu poate fi considerată un fapt de la sine înțeles.Cea mai mare parte a istoriei civilizației noastre a fost caracterizată de stagnare economică, care a fost întreruptă doar odată cu apariția soluțiilor inovatoare bazate pe noile tehnologii, explică analiștii XTB.

De exemplu, inventarea motorului cu aburi a dus la o accelerare a tranziției de la o societate agricolă la una industrială, ceea ce a condus la o creștere economică importantă a țărilor participante și la o îmbunătățire a nivelului de trai al locuitorilor acestora.

Unele economii riscă să rămână în urmă

Riscul de stagnare economiei mondiale este asociat cu blocaje în inovare, care pot fi imaginate sub forma unei reglementări inadecvate, a unui capital și a unei finanțări insuficiente. Acest risc se mai poate reflecta și asupra unei lipse de personal calificat, ceea ce subliniază, din nou, importanța sistemului educațional.

Procesul de distrugere creativă într-un astfel de caz va conduce la aprofundarea inegalităților și a diferențelor între regiuni – nu numai în cadrul statului, ci și în cadrul întregii economii mondiale.

Dacă Europa nu va reuși să țină pasul cu noile inovații, atunci acest an ar putea fi unul al distrugerii creative, în special în era contemporană și a progresului tehnologic rapid, mai adaugă analiștii XTB, companie de investiții pe bursele internaționale.