Într-o intervenție televizată, oficialul a subliniat necesitatea diferențierii între societățile comerciale aflate în subordinea guvernului central și cele gestionate de administrațiile locale, evidențiind faptul că cele din urmă sunt adesea fragmentate și ineficiente.
UDMR propune noi măsuri pentru companiile statului
UDMR propune ca autoritățile locale să aibă libertatea de a comasa serviciile publice desfășurate prin intermediul a numeroase companii mici, cu domenii de activitate limitate. Ideea vizează reducerea birocrației, creșterea eficienței administrative și optimizarea costurilor. Conform vicepremierului, în prezent există peste 1.100 de astfel de entități locale, care gestionează servicii diverse precum transportul public, salubritatea, administrarea spațiilor verzi sau a bazelor sportive.
Multe dintre acestea ar putea funcționa mai eficient dacă ar fi reunite sub o structură unică sau reorganizate în centre de profit distincte, dar administrate unitar.
„Nu putem să spunem că am ajuns la detalii foarte, foarte muncite, foarte mult elaborate. Trebuie să facem și aici distincție între companii și companii.
Pe de o parte, trebuie să avem companiile de la centru, ale guvernului, ministerelor, companiile naționale și trebuie să avem în vedere și pe cele peste 1.100 de companii ale autorităților locale, unde sunt companii pe administrare parcuri, pe administrare autobuze, pe mobilitate, pe deșeuri, pe toate felurile de servicii locale ale administrației locale, unde comasarea este o soluție la îndemână”, a declarat Tanczos Barna.
Soluție pentru utilizarea proprietăților aflate în paragină
Pe lângă comasarea companiilor, o altă măsură susținută de UDMR este transferul activelor neutilizate eficient de la companiile de stat către autoritățile locale. Tanczos Barna a criticat faptul că instituții precum CFR Infrastructură sau unele ministere păstrează în gestiune imobile sau terenuri abandonate, care ar putea fi revitalizate de administrațiile locale.
Acesta a oferit exemple concrete, precum taberele școlare lăsate în paragină sau imobilele CFR care nu mai sunt folosite de zeci de ani, dar care nu sunt nici predate autorităților locale din cauza blocajelor birocratice, conform Digi24.
„Deci trebuie să lăsăm administrația locală să devină mai eficientă și dacă are contabilitate distinctă pe centre de profit, pe mobilitate locală, separat, pe administrare de spații verzi, separat pe administrare, pe ce vor să administreze și trebuie să administreze dânșii, să-i lăsăm să administreze în cel mai eficient mod posibil, să nu-i obligăm, că așa ne mai ușor la centru, să controlăm sau să verificăm acele societăți.
Câteodată îți vine să te lași pentru că pur și simplu nu reușim să spargem această barieră a ținerii cu ghearele de aceste imobile. Sau ne uităm la taberele școlare, ne uităm la patrimoniul administrat, cu ghilimelele de rigoare, de Ministerul Sporturilor sau ANS (Agenția Națională pentru Sport – n.r.) sau ministerul care a preluat taberele.
Și acolo, zeci de hectare, sute de imobile, unele deja dispărute, au căzut, au fost luate și țiglele, și cărămizile și tot ce a fost de luat s-a luat și acuma apare o o înregistrare în evidența contabilă și nimic altceva”, a spus oficialul.
Companii profitabile vs firme care funcționează în pierdere
Vicepremierul a făcut și o distincție între companiile de stat profitabile, care aduc venituri consistente la bugetul de stat – cum sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Transgaz – și cele care funcționează în pierdere, fiind susținute constant din subvenții publice.
Acestea din urmă, potrivit lui Tanczos Barna, ar trebui să fie supuse unei reforme serioase, inclusiv prin cedarea activelor nefolosite către comunități.
„Companiile de la centru, de la stat, și ele se împart în două categorii, cel puțin cele care sunt pe profit și sunt practic o mină de aur pentru administrația centrală.
Și aici sunt patru-cinci companii care an de an plătesc miliarde de lei dividende, deci din profitul realizat plătesc, nu știu, Hidroelectrica – 1.000.000.000 euro aproape, Nuclearelectrica, chiar și Salrom-ul a plătit, a fost pe profit și a plătit dividende, Transgaz, Transelectrica, toate sunt companii care vin cu aport în bani, ani de an, la bugetul de stat, dincolo de dările pe care le plătesc în mod curent lunar, ca orice altă companie.
Și sunt celelalte care sunt beneficiarele de subvenții și care tot timpul sunt pe minus și care niciodată nu reușesc să se reformeze și care nici nu lasă din mână nimic”, a spus oficialul.
UDMR speră ca măsurile propuse să fie incluse în următorul pachet legislativ privind reforma companiilor de stat, pentru a aduce mai multă claritate, eficiență și responsabilitate în gestionarea banilor publici și a patrimoniului de stat.
