În acest cadru tensionat, autoritățile încearcă să găsească soluții pentru redresarea economică și stabilizarea finanțelor publice. Discuțiile recente din spațiul public reflectă îngrijorările privind sustenabilitatea modelului economic practicat în ultimii ani. Declarațiile vicepremierului Tanczos Barna oferă o imagine clară asupra dificultăților actuale și asupra direcției pe care guvernul dorește să o urmeze pentru a reporni motoarele economiei.
Tanczos Barna a lansat critici la adresa Guvernului Ciolacu
Vicepremierul Tanczos Barna a lansat critici dure la adresa guvernului precedent, condus de Marcel Ciolacu, susținând că planurile acestuia de a reduce deficitul bugetar s-au bazat pe un scenariu nerealist și mult prea optimist.
Într-o intervenție televizată, oficialul UDMR a explicat că, în viziunea fostului executiv, România ar fi putut ieși din impasul bugetar cu o creștere economică de 2,5%, în lipsa unor factori destabilizatori externi precum conflictele militare sau disputele comerciale internaționale. Însă realitatea economică a contrazis aceste așteptări.
„Această filosofie, care se încheie odată cu anul acesta, de creștere pe consum, ne-a creat un risc uriaș – acest deficit dublu”, a declarat Tanczos Barna.
Potrivit vicepremierului, guvernul actual se confruntă cu moștenirea unei „filosofii economice bazate pe consum”, care a generat un „deficit dublu”: atât bugetar, cât și comercial. Strategia, spune el, a dus la o dependență crescută de importuri și o vulnerabilitate fiscală accentuată, fără perspective reale de sustenabilitate.
România își ia la revedere de la creșterea economică
Tanczos Barna a arătat că optimismul fostei guvernări nu s-a concretizat, în contextul în care multiple riscuri economice s-au materializat: stagnarea comerțului internațional, creșterea cheltuielilor cu apărarea și efectele conflictelor din vecinătatea României.
În aceste condiții, oficialul afirmă că nu mai poate fi vorba despre o creștere de 2,5%, ci, în cel mai bun caz, despre o stagnare economică între 0 și 0,5% în perioada imediat următoare, conform Digi 24.
„Într-un scenariu idealist, poate prea optimist sau chiar foarte optimist, cu o creștere economică de 2,5%, fără probleme la graniță, fără problema SUA-UE pe taxe vamale, fără război la graniță, fără cheltuieli suplimentare pe tot ce înseamnă Apărare, înzestrare și așa mai departe…. poate România ar fi reușit să iasă din acest impas, dar stelele nu s-au aliniat. Am avut foarte multe elemente de risc care s-au transformat în realitate.
Este o chestiune destul de dureroasă. Nu mai avem o creștere economică de 2,5%. O să ne bucurăm dacă o să avem între 0 și 0,5%, o stabilitate, o stagnare de unde să înceapă din 2026, 2027 o creștere și o perspectivă pozitivă pe 10 ani.
Deci avem toate șansele ca odată cu resetarea acestor motoare ale economiei să mergem într-o direcție bună”, a afirmat oficialul.
2026, începutul unei noi perioade de dezvoltare
Totuși, vicepremierul se arată moderat optimist în privința viitorului. El a precizat că, după finalizarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, Guvernul va trebui să lanseze noi pachete de stimulare a economiei. Acestea vor viza în special investițiile în cercetare și dezvoltare, precum și acordarea de credite fiscale pentru companiile inovatoare, măsuri pe care le consideră fundamentale pentru relansarea economică a țării.
Tanczos a conchis că anul 2025 va marca sfârșitul modelului economic axat pe consum, urmând ca România să intre într-o nouă etapă de dezvoltare, cu o perspectivă de creștere sustenabilă pe termen lung. El și-a exprimat speranța că, odată cu resetarea „motoarelor economice”, țara va putea reveni pe un traseu pozitiv începând cu anii 2026–2027.
