România, în pragul recesiunii
Tot mai multe voci din mediul economic avertizează că România se află în pragul recesiunii, unii experți considerând chiar că țara ar putea fi deja afectată de aceasta. Într-o analiză publicată de Krónika Online, se ridică întrebarea dacă recesiunea este inevitabilă și care va fi impactul asupra vieții de zi cu zi.
Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a explicat pentru publicație că economia României traversează o perioadă dificilă, dar a precizat că există mai multe tipuri de recesiune. Potrivit acestuia, așa-numita „recesiune tehnică”, definită prin scăderea PIB-ului timp de două trimestre consecutive, este cea mai ușoară formă și pare acum inevitabilă.
„Economia României se află într-o situație dificilă, fără îndoială. Dar, înainte de a intra în detalii, cred că merită să subliniem că există mai multe tipuri de recesiune”, spune acesta.
În schimb, probabilitatea unei recesiuni profunde, cu efecte similare crizei din 2008-2009 sau pandemiei din 2020, rămâne redusă.
„Dacă vrem cu adevărat să ne dezvoltăm, să ajungem din urmă vecinii noștri occidentali, să ne apropiem de nivelul de trai din Europa de Vest, Statele Unite sau anumite țări asiatice dezvoltate, atunci acest lucru nu poate fi construit pe nisip. Este nevoie de disciplină, de un buget disciplinat, iar acest lucru a lipsit cu desăvârșire în ultimii ani.
Nu este o problemă nouă – deficitul bugetar a fost o problemă centrală timp de mulți ani, dar anul trecut a devenit extrem de acut și evident, depășind 9%”, a declarat Csaba Bálint.
Deficitul bugetar, principalul vinovat
Oficialul BNR a arătat că deficitul bugetar, care anul trecut a depășit 9%, este problema centrală. El a exemplificat situația printr-un calcul simplu: dacă PIB-ul este de 100 de lei, statul a încasat 34 de lei, dar a cheltuit 43. Această discrepanță, a subliniat el, face imposibilă o dezvoltare sustenabilă.
„Dacă ne uităm la finanțele unei gospodării și 34 de lei intră, dar 43 ies, atunci este complet evident că acest lucru este nesustenabil. Nu se poate construi o convergență economică și o creștere pe termen lung pe baza unui astfel de buget. Iar problemele generate de deficitul bugetar se răsfrâng și asupra multor alte domenii”, a explicat expertul.
Consecințele se resimt în multiple domenii: deficitul comercial, scăderea competitivității exporturilor românești pe fondul crizei europene, stagnarea procesului de reducere a inflației și creșterea rapidă a datoriei publice, estimată să ajungă la 60% din PIB anul viitor.
„În comparație cu alte țări europene, acest nivel nu este ridicat – de fapt, este sub medie –, dar dinamica și tendința sa sunt deosebit de îngrijorătoare, iar într-un context de rate ale dobânzii mai mari, creșterea datoriei publice reprezintă o povară suplimentară pentru un buget deja problematic. Costurile ridicate de finanțare a bugetului afectează negativ și sectorul privat – toată lumea plătește prețul. Este absolut evident că lucrurile nu pot continua așa”, a subliniat economistul.
Pentru a corecta deficitul, guvernul a adoptat deja pachete de măsuri, inclusiv majorări de taxe și reduceri de cheltuieli, iar un al treilea pachet este așteptat. Bálint a avertizat că aceste măsuri vor afecta gospodăriile și companiile în următoarele 9-12 luni, însă a precizat că impactul nu va fi la fel de drastic ca în criza din 2008-2009.
„Pentru gospodării, companii și întreprinderi, toate acestea reprezintă o povară serioasă care își va lăsa cu siguranță amprenta în următoarele 9-12 luni. Atât va dura până când efectele măsurilor vor începe să se vadă și cifrele deficitului bugetar vor începe să evolueze într-o direcție favorabilă”, a prognozat oficialul băncii centrale.
Românii vor resimți scăderea puterii de cumpărare și o diminuare temporară a consumului, dar analistul consideră că reziliența financiară a gospodăriilor este astăzi mai mare decât în urmă cu un deceniu.
Un nou ciclu de creștere economică pentru România
În ciuda dificultăților, reprezentantul BNR a afirmat că există șanse pentru un scenariu optimist. Dacă România reușește să depășească această perioadă critică, ar putea urma un nou ciclu de creștere economică, similar celui din 2010-2011. Primele semne încurajatoare sunt deja vizibile: scăderea ratelor dobânzilor, reducerea riscului de default și reacția pozitivă a piețelor internaționale.
„Dacă vom reuși să trecem peste această perioadă critică de 9-12 luni, atunci cred că – la fel cum s-a întâmplat în 2010-2011 – ar putea începe un nou ciclu de creștere economică”, a concluzionat acesta.
Totuși, succesul acestui proces depinde de coeziunea politică și de implementarea consecventă a măsurilor de reducere a deficitului. În lipsa lor, a avertizat Bálint, România riscă să revină la situația tensionată de acum câteva luni.
„Procesul a început, dar va fi important să vedem dacă, de acum înainte, bugetul va evolua într-adevăr în direcția corectă și cum va reacționa economia în următoarele trei-patru trimestre, care vor fi reacțiile sociale și economice reale. Pe termen scurt, există încă întrebări, cum ar fi coeziunea politică; în mod natural, atunci când trebuie implementate măsuri foarte dureroase, apar întotdeauna tensiuni, deoarece aceste măsuri afectează multe interese. Deci, din acest punct de vedere, perioada următoare este critică. Dar aș sublinia încă o dată că este de imaginat și un scenariu pozitiv similar cu cel pe care l-am văzut după 2010-2011”, a subliniat economistul.
Economistul a concluzionat că, deși perioada următoare va fi dureroasă, există o cale de ieșire, cu condiția ca disciplina bugetară să fie respectată și ca societatea să facă față unită provocărilor.
„O parte foarte importantă a măsurilor a fost deja pusă în aplicare, acestea au început la 1 august, ceea ce reprezintă un pas foarte important, consolidând încrederea în România. Acum, în perioada următoare, accentul trebuie pus pe depășirea acestei perioade cu o anumită formă de coeziune socială, politică și guvernamentală, iar apoi rezultatele vor fi vizibile. Deci, există o cale de ieșire din această situație”, a subliniat analistul.
