România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB, echivalentul a peste 152 de miliarde de lei, un nivel considerat nesustenabil la nivel european.
Rata inflației este prognozată la 9,7% pentru luna septembrie 2025
În paralel, rata inflației este prognozată la 9,7% pentru luna septembrie 2025, iar creditele neperformante garantate de stat au crescut de la 76 de milioane de lei în 2023 la 954 de milioane de lei în 2025. Aceste evoluții plasează economia românească într-un punct critic, în care reducerea deficitului fiscal nu poate fi făcută fără a ține cont de impactul asupra puterii de cumpărare, a consumului și a investițiilor.
„Astăzi, la invitația CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, am participat la o dezbatere care nu mai poate fi amânată: despre măsurile de reducere a deficitului bugetar și impactul lor direct asupra companiilor și consumatorilor.
România încheie anul 2024 cu un deficit de 8,65% din PIB, adică peste 152 miliarde lei. Nu există în Europa o țară care să își permită o asemenea hemoragie bugetară fără consecințe.
Cu o rată a inflației prognozată la 9,7% în septembrie și o creștere explozivă a creditelor neperformante garantate de stat – de la 76 milioane în 2023 la 954 milioane lei în 2025, economia românească este într-un punct critic. Nu putem reduce deficitul fiscal ignorând impactul asupra puterii de cumpărare, consumului și investițiilor.
O ajustare fiscală agresivă, făcută fără discernământ, poate duce România în recesiune. Asta înseamnă șomaj, blocaje de credit, falimente în lanț. Iar mediul de afaceri e deja la limită”, a scris aceasta pe Facebook.
O ajustare fiscală aplicată rapid și fără discernământ ar putea împinge România în recesiune, ceea ce ar genera șomaj, blocaje de credit și falimente în lanț, într-un moment în care mediul de afaceri este deja vulnerabil. În prezentarea sa, Cristina Chiriac a subliniat decalajul structural dintre România și alte state europene: veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene depășește 45%. Țări precum Polonia, Cehia sau Estonia înregistrează niveluri cu 6-8 puncte procentuale mai mari, ceea ce le permite să finanțeze mai solid educația, sănătatea, infrastructura și securitatea.
„În intervenția mea, am tras o radiografie completă a realității economice: veniturile bugetare ale României reprezintă doar 34% din PIB, în timp ce media europeană depășește 45%.
Țări precum Polonia, Cehia sau Estonia sunt cu 6-8 puncte procentuale peste noi. Acesta este adevăratul decalaj – nu doar în cifre, ci în capacitatea unui stat de a-și susține educația, sănătatea, infrastructura și securitatea”, a completat femeia de afaceri.
Ca soluție, a fost propusă accelerarea absorbției fondurilor europene
Ca soluție, a fost propusă accelerarea absorbției fondurilor europene, în special a celor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar putea acționa ca un amortizor eficient pentru reformele necesare. De asemenea, a fost subliniată importanța stabilității Codului Fiscal, cu un orizont de predictibilitate de minimum trei ani, astfel încât antreprenorii să își poată construi strategii pe termen mediu și lung într-un cadru legislativ coerent și competitiv.
„Am propus ca soluție accelerarea absorbției fondurilor europene, în special cele din PNRR, care pot deveni amortizorul cel mai eficient pentru reformele necesare. România trebuie să atragă nu doar fonduri, ci și know-how și predictibilitate.
Am pledat pentru o stabilitate a Codului Fiscal. Antreprenorii nu mai pot construi strategii de business într-un mediu legislativ care se schimbă de la un trimestru la altul. Avem nevoie de un cod fiscal cu o fereastră de predictibilitate de minimum 3 ani, ancorat în competitivitate și echitate.
Am explicat importanța competitivității fiscale, adică a capacității noastre de a păstra și atrage investiții, printr-un sistem de taxe echilibrat, clar și sustenabil. Firmele trebuie taxate corect, nu pedepsite. Impozitul ar trebui să vizeze profitul distribuit, nu veniturile brute, pentru că în lipsa stimulentelor, inovația și investițiile dispar.
Am atras atenția că România nu poate renunța la investiții publice – chiar și în criză. În 2025-2026, trebuie să investim masiv în infrastructură, în educație tehnologică, în sănătate. Tăierile bugetare oarbe ar însemna un pas înapoi cu 10 ani”, a conchis aceasta.
Un alt punct central al intervenției a vizat competitivitatea fiscală. România are nevoie de un sistem de taxe echilibrat, clar și sustenabil, care să păstreze și să atragă investiții. Firmele trebuie impozitate corect, cu accent pe profitul distribuit și nu pe veniturile brute, pentru a stimula inovația și investițiile, evitând astfel blocajele economice.
În plus, a fost subliniată necesitatea menținerii investițiilor publice chiar și în perioade de criză. În intervalul 2025-2026, este esențială finanțarea proiectelor din infrastructură, educația tehnologică și sănătate, întrucât reducerea abruptă a cheltuielilor în aceste domenii ar echivala cu o stagnare economică de cel puțin un deceniu.
