Reforma pensiilor speciale și nemulțumirile magistraților
Guvernul a inclus în pachetul de măsuri fiscale o modificare semnificativă pentru pensiile speciale, vizând în primul rând magistrații. Noua formulă urmărește o reducere considerabilă a sumelor încasate, ceea ce a generat proteste la nivel național. Conform autorităților, măsurile fac parte din strategia de reducere a deficitului bugetar, în contextul presiunilor economice.
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, în iulie existau 5.696 de beneficiari ai acestui tip de pensie, cu 16 mai mulți față de luna anterioară. Dintre aceștia, doar 2.560 primesc sume bazate pe contributivitate, în timp ce 3.136 sunt plătite integral din bugetul de stat.
În medie, un fost magistrat încasează 25.283 de lei lunar, însă pe baza contribuțiilor proprii ar primi sub 7.500 de lei. Diferența, de peste 22.000 de lei, este acoperită din fondurile publice.
Executivul propune ca pensiile să se calculeze de acum înainte la 70% din salariul net, în loc de 80% din salariul brut. Schimbarea ar produce diminuări considerabile, potrivit calculelor realizate pe baza veniturilor actuale ale magistraților.
Reduceri semnificative pentru pensiile foștilor magistrați
Proiecțiile arată scăderi importante odată cu aplicarea noii formule. Datele analizate de Adevărul arată că pensiile ar putea ajunge la aproape jumătate din nivelul actual. Calculele au fost realizate pornind de la salariile în plată, înainte de modificările recente privind sporurile pentru condiții vătămătoare.
Un judecător de tribunal are în prezent un salariu brut între 19.000 și 23.600 de lei, la care se adaugă sporuri pentru condiții de muncă, riscuri și confidențialitate, însumând 7.000 de lei.
Astfel, brutul lunar ajunge la 30.881 de lei, iar netul la aproximativ 18.000 de lei. Pensia actuală, de 80% din brut, este de circa 24.700 de lei. Conform noilor reguli, suma ar scădea la aproximativ 12.600 de lei.
La Înalta Curte de Casație și Justiție, salariile sunt și mai mari. Președintele instanței are un brut de aproape 41.000 de lei, plus sporuri ce pot depăși 12.000 de lei și o indemnizație de 950 de lei pentru titlul de doctor.
Venitul brut trece astfel de 54.000 de lei, cu un net de 31.320 de lei. Pensia actuală, calculată la 80% din brut, este de 43.200 de lei, dar prin noua formulă ar scădea la aproximativ 21.900 de lei.
Un judecător de la aceeași instanță are un salariu brut între 33.700 și 36.200 de lei, la care se adaugă sporuri între 10.100 și 10.800 de lei. Rezultă un venit brut de până la 47.000 de lei și un net de aproximativ 27.000 de lei.
Pensia actuală este cuprinsă între 35.000 și 37.600 de lei, însă aplicarea noii cote de 70% din net ar duce suma la aproximativ 17.700 – 19.100 de lei.
Veniturile judecătorilor și procurorilor, vizate de reforma pensiilor speciale
Și la nivelul Curților de Apel, veniturile vor fi afectate. Președintele unei astfel de instanțe câștigă acum aproximativ 39.000 de lei brut, respectiv 22.600 de lei net, ceea ce se traduce într-o pensie de 31.200 de lei.
Prin noul calcul, pensia ar coborî la circa 15.800 de lei. Judecătorii de Curte de Apel câștigă între 30.000 și 34.700 de lei brut, cu un net de 17.400 – 20.100 de lei. În prezent, pensiile variază între 24.000 și 27.700 de lei, dar ar scădea la 12.200 – 14.000 de lei.
Datele pentru tribunale indică valori mai mici, dar reducerile sunt la fel de vizibile. Președintele unui tribunal câștigă un brut de 34.700 de lei, cu un net de aproximativ 20.000 de lei, ceea ce asigură acum o pensie de 27.800 de lei.
După aplicarea cotei de 70% din net, pensia ar fi de aproximativ 14.100 de lei. Judecătorii simpli de tribunal au venituri între 26.000 și 30.600 de lei brut, adică între 15.100 și 17.700 de lei net. Pensiile lor ar coborî de la 20.800 – 24.500 de lei la 10.500 – 12.400 de lei.
Nici procurorii nu scapă de reduceri. Procurorul general câștigă lunar 45.700 de lei brut, respectiv 26.500 de lei net, ceea ce se traduce într-o pensie actuală de 36.500 de lei.
După reformă, aceasta ar fi de aproximativ 18.500 de lei. Procurorii șefi de secție câștigă între 35.200 și 43.700 de lei brut, iar pensiile ar scădea de la 28.200 – 35.000 de lei la 14.300 – 17.700 de lei.
Procurorii de parchet câștigă între 27.800 și 34.700 de lei brut, iar pensiile lor ar scădea de la 22.300 – 27.800 de lei la 11.300 – 14.100 de lei.
Alte prevederi ale proiectului și efectele asupra sistemului
Proiectul nu vizează doar reducerea sumelor. Documentul prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare, până în 2036, prin adăugarea anuală a unui an și jumătate. Se introduce și o vechime minimă obligatorie de 35 de ani pentru pensionare, cu posibilitatea unei pensionări anticipate penalizate cu 2% pentru fiecare an lipsă.
Se propune și o nouă bază de calcul pentru cuantumul pensiei: media veniturilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, dar cu plafonarea pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Alte modificări includ limitarea bonificațiilor, o nouă eșalonare a vechimilor recunoscute și norme tranzitorii pentru cei care se pensionează până la 1 octombrie 2025.
Este important de menționat că legea nu are efect retroactiv. Constituția României, la articolul 15, prevede că o lege nu se aplică pentru trecut. Astfel, pensiile deja aflate în plată nu vor fi reduse, modificările vizând doar viitorii pensionari.
Cine mai beneficiază de pensii speciale
Nu doar magistrații sunt vizați de această schemă de pensii. Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că în iulie existau și alte categorii de beneficiari. Personalul auxiliar din instanțe și parchete număra 2.314 persoane, cu o pensie medie de 6.700 de lei.
Foștii piloți civili erau 1.352, cu o pensie medie de 13.000 de lei. Funcționarii parlamentari retrași erau 877, cu o medie de 6.100 de lei, iar foștii angajați ai Curții de Conturi erau 676, cu o pensie medie de 10.100 de lei. De asemenea, 795 de foști diplomați și consuli primeau în medie 6.800 de lei.
Aceste categorii figurează distinct în statisticile oficiale, care precizează separat contribuția proprie și partea suportată de la bugetul de stat.
