Deficitul bugetar al României depășește 4% din PIB după primele șapte luni ale anului 2025
Deficitul bugetar al României a ajuns la 4,04% din Produsul Intern Brut (PIB) în primele șapte luni ale acestui an. Aceasta reprezintă o creștere față de nivelul de 3,68% din PIB înregistrat la jumătatea anului, însă procentual rămâne similar cu cel raportat în aceeași perioadă a anului precedent. În 2024, România a încheiat anul cu un deficit record de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Deficitul în perioada ianuarie–iulie 2025 a fost de 76,44 miliarde lei, comparativ cu 71,04 miliarde lei înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Surse politice indică faptul că Guvernul intenționează să renegocieze ținta de deficit pentru 2025, ridicând-o la 8% din PIB, de la 7,5% stabilit inițial.
Pentru a controla deficitul, Executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat, începând cu 1 august 2025, măsuri fiscale menite să aducă venituri suplimentare și să limiteze cheltuielile. În continuare, Guvernul urmează să își angajeze răspunderea pe un nou pachet de măsuri fiscale.
Veniturile au crescut cu 11,8%
Veniturile totale au atins 370,77 miliarde lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au urcat cu 0,74 puncte procentuale, incluzând +0,44 pp la veniturile curente, susținute de impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, și +0,3 pp la fonduri europene, transmite Ministerul Finanțelor.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 miliarde lei, marcând o creștere de 21,3% comparativ cu 2024, susținută de avansul înregistrat la impozitul pe dividende (+84%) și la impozitul pe salarii (+21,4%), acesta din urmă depășind ritmul creșterii fondului de salarii din economie. Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 121,07 miliarde lei (+10,8%), influențate și de transferul mai mare către Pilonul II de pensii.
Încasările din impozitul pe profit s-au situat la 26,17 miliarde lei (+11,1%), iar veniturile nete din TVA au fost de 69,99 miliarde lei (+5,7%), în contextul unor restituiri mai mari de TVA. Accizele au generat 26,67 miliarde lei (+13,2%), susținute de produsele energetice și tutun. Veniturile nefiscale au crescut cu 8,9%, la 34,71 miliarde lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au urcat cu 33,6%, la 28,62 miliarde lei.
Cheltuielile au crescut cu 11,1%
Cheltuielile bugetului general consolidat au atins 447,21 miliarde lei, în urcare cu 11,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea în PIB a crescut de la 22,9% la 23,6%.
Cheltuielile de personal au însumat 99,72 miliarde lei (+7,9%), reprezentând 5,3% din PIB. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 53,59 miliarde lei (+0,5%), iar cheltuielile cu dobânzile au totalizat 31,71 miliarde lei, în creștere cu aproape 10 miliarde lei față de 2024.
Cheltuielile sociale au urcat la 147,54 miliarde lei (+14,7%), determinate în principal de recalcularea pensiilor și de compensarea facturilor la energie. Subvențiile s-au ridicat la 7,66 miliarde lei, iar alte cheltuieli, inclusiv burse, susținerea cultelor și despăgubiri civile, au fost de 11,08 miliarde lei (+12,6%). Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 23,43%, la 34,76 miliarde lei. Investițiile au însumat 61,68 miliarde lei, cu 8,23% mai mult decât în perioada similară a anului precedent.
