Rata şomajului scade, dar tinerii rămân blocaţi pe piaţa muncii. Val de concedieri în sectorul public
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a coborât la 5,8% în luna iulie 2025, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică. Nivelul este mai redus cu 0,2 puncte procentuale faţă de iunie 2025, dar se menţine uşor peste valoarea din aceeaşi lună a anului trecut, când indicatorul se situa la 5,7%.
INS estimează că numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani a fost de 471.200 de persoane în iulie, în scădere faţă de cele 490.100 înregistraţi în iunie, dar cu 2.400 mai mulţi decât în iulie 2024. Diferenţele între sexe se păstrează: rata şomajului la bărbaţi a fost de 6%, comparativ cu 5,5% în cazul femeilor.
În rândul celor cu vârste între 15 şi 24 de ani, rata şomajului a rămas ridicată, la 23,5% pentru perioada aprilie – iunie 2025, mult peste media naţională şi europeană. În schimb, pentru adulţii cu vârste între 25 şi 74 de ani, şomajul s-a situat la 4,7% în iulie, cu o distribuţie aproape echilibrată între sexe: 4,7% la bărbaţi şi 4,5% la femei. Adulţii reprezintă peste trei sferturi din totalul şomerilor înregistraţi în România.
Restructurări masive în administraţia publică
Aceste date vin într-un moment de presiune suplimentară pe piaţa muncii. Guvernul a decis să accelereze restructurarea sectorului public, majorând procentul de reducere a posturilor în administraţia locală de la 20% la 25%. Proiectul de lege a fost transmis Consiliului Economic şi Social pentru avizare şi urmează să ajungă în Parlament.
Conform noilor prevederi, diminuarea personalului din primării, prefecturi şi consilii judeţene se va face în funcţie de numărul de locuitori raportat de INS la 1 ianuarie 2024, şi nu pe baza datelor recensământului. Prefecţii vor comunica în termen de 20 de zile numărul maxim de posturi pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, iar autorităţile locale vor avea 30 de zile pentru a adopta hotărârile necesare. Reorganizarea aparatului administrativ trebuie finalizată în 60 de zile.
Pe termen scurt, reducerea şomajului general indică o dinamică pozitivă pe piaţa muncii. Totuşi, nivelul foarte ridicat al şomajului în rândul tinerilor rămâne o problemă structurală, accentuată de riscurile pe care le aduce noul val de disponibilizări din sectorul public. România se confruntă astfel cu un paradox: în timp ce are nevoie acută de forţă de muncă tânără şi calificată, tocmai această categorie este cea mai expusă precarităţii şi lipsei de perspective.
