Analiza Ministerului Dezvoltării arată că 205 localități nu mai respectă criteriile demografice
Cseke Attila a explicat că ministerul a realizat o analiză „strict profesională” privind rangul localităților din România, bazată exclusiv pe datele de la Recensământul populației. Ministrul a spus că, din totalul celor 103 municipii, 57 nu mai respectă pragul minim de 40.000 de locuitori, iar dintre cele 216 orașe, 146 sunt sub limita de 10.000 de locuitori.
„Uitându-ne pe aceste criterii şi pe datele din Recensământul populaţiei, pentru că principalul criteriu se referă la populaţie, putem să vedem următorul lucru: din 103 municipii, 57 nu respectă acest criteriu, care astăzi este de 40.000 de locuitori pentru un municipiu. La oraşe, din 216, 146 de oraşe nu respectă acest criteriu demografic care este de 10.000 de locuitori”, a explicat ministrul.
El a precizat, de asemenea, că există 45 de comune cu peste 10.000 de locuitori, care ar trebui reclasificate ca orașe, iar două dintre acestea – Florești și Chiajna – au depășit pragul de 40.000 de locuitori, ceea ce le-ar califica pentru statutul de municipiu. În plus, Bragadiru, Voluntari și Popești-Leordeni, deși sunt orașe, ar trebui ridicate la rang de municipiu conform aceluiași criteriu.
Cseke Attila a explicat că aceste criterii sunt prevăzute în Legea 351/2001, care reglementează Planul de amenajare a teritoriului național. În 2001, pragul era stabilit la 25.000 de locuitori pentru municipii și 5.000 pentru orașe, însă în 2007 valorile au fost majorate la 40.000 și 10.000, praguri care sunt valabile și în prezent.
„În 2007, criteriile s-au modificat, iar pragurile au fost urcate la 10.000 şi la 40.000, ele fiind în vigoare şi astăzi.”
Ministrul a subliniat că, în momentul introducerii criteriilor, doar 26 de localități nu le respectau, însă astăzi numărul lor a crescut de aproape opt ori, ajungând la 205 orașe și municipii care nu mai îndeplinesc condițiile demografice.
Cseke Attila a afirmat că este nevoie de o scădere a pragului demografic
Ministrul Dezvoltării consideră că actualele praguri nu mai reflectă realitățile demografice din România, având în vedere scăderea populației din ultimii ani.
„Este evident că ceea ce era o perspectivă la începutul anilor 2000, în 2025 e o altă perspectivă, chiar dacă avem şi exemple în care oraşe au crescut ca număr de populaţie, dar nu este o tendinţă majoritară.”
El a precizat că, în opinia sa, pragurile actuale – 40.000 pentru municipii și 10.000 pentru orașe – sunt prea ridicate și că ar trebui „reconsiderate” pentru a reflecta mai corect evoluția populației.
„Dacă ne uităm la criteriul din 2001, unde am avut 25.000 la municipii şi 5.000 la oraşe, chiar dacă poate nu atât de mult, va trebui, după părerea noastră, să mai reconsiderăm criteriile care sunt destul de înalte astăzi cu 40.000 şi cu 10.000”, a conchis Cseke Attila.
Urmează o analiză extinsă și o decizie la nivel de coaliție
Ministrul a spus că analiza realizată până acum se referă doar la criteriul demografic, dar vor fi evaluate și alte criterii privind infrastructura, serviciile publice și dezvoltarea locală.
După finalizarea raportului, documentul va fi prezentat în coaliția de guvernare, unde se va decide dacă este necesară o reclasificare a localităților sau o modificare legislativă a pragurilor de populație.
„Această analiză a fost făcută, analiza va continua, pentru că nu este singurul criteriu pentru determinarea rangului unei localităţi, şi când o să finalizăm analiza şi pe celelalte criterii vom veni în coaliţie să vedem în urma acestei analize care este decizia şi care este modalitatea de abordare a acestei problematici.”
