Sporurile și beneficiile salariale care se elimină în România prin noua lege a salarizării: „De la 1 ianuarie 2027, se rade tot”
SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea - Dragoș Pîslaru
Noua Lege a salarizării unitare, jalon esențial în PNRR, va restructura profund veniturile bugetarilor de la 1 ianuarie 2027. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat eliminarea a 87 de sporuri din cele 151 existente, precum cele de praf sau de antenă, dar și cel de doctorat. În timp ce indemnizația de hrană se include în salariul de bază, sporurile pentru proiecte europene vor fi menținute.
Noua Lege a salarizării unitare va restructura din temelii sistemul sporurilor din România, dezvăluie Dragoș Pîslaru
Viitoarea organizare a veniturilor din sectorul public va aduce modificări majore pentru angajații statului. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a oferit detalii recente despre viitoarea Lege a salarizării unitare, un obiectiv crucial asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform oficialului, de la începutul anului 2027, o mare parte dintre beneficiile suplimentare acordate în prezent vor fi complet suprimate. Printre acestea se numără indemnizațiile intens criticate de opinia publică, precum cele pentru praf, antene, dar și cel pentru deținerea unui titlu de doctor, pentru eliminarea căruia autoritățile au primit numeroase critici.
Reforma urmărește integrarea unor beneficii direct în remunerația de bază și eliminarea mecanismelor considerate „artificiale” de majorare a veniturilor.
Guvernul va elimina majoritatea sporurilor speciale din administrație
După conferința de presă de astăzi de la Palatul Victoria, Dragoș Pîslaru a răspuns întrebărilor jurnaliștilor și a subliniat că inițiativa legislativă urmărește o restructurare profundă a grilelor de plată din aparatul administrativ.
Întrebat direct dacă beneficiile financiare pentru praf, stres sau antene vor dispărea, demnitarul a confirmat ferm:
„Din câte știu, da. Da, eu știu că se elimină.”
Reforma legislativă va viza anularea tuturor reglementărilor anterioare care au permis acumularea acestor bonusuri de-a lungul timpului, instituind o grilă complet nouă.
„De la 1 ianuarie 2027, se taie tot, se rade tot. La abrogări veți vedea că se abrogă tot. Tot ce erau legi speciale, elemente care vin din trecut, tot se rade”, spune Dragoș Pîslaru.
Sistemul viitor se va sprijini pe criterii stricte, eliminând acoperirea juridică pentru vechile pretenții financiare ale angajaților din instituții.
„Dacă cineva vrea să-mi ceară spor de praf pentru că în continuare are praf în instituție, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară”, afirmă ministrul interimar al Muncii.
O protecție politică de cinci ani va bloca reintroducerea beneficiilor tăiate
Pentru a garanta stabilitatea noilor reguli și a preveni modificările legislative imediate, proiectul include o clauză de siguranță asumată la nivel politic.
„Prin faptul că avem o protecție de 5 ani, care e partea acordului politic, că nu mai intervine nimeni pe lege 5 ani de zile, cel puțin 5 ani sporul de praf nu va fi introdus în România”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Totuși, ministrul a recunoscut că decizia finală depinde de responsabilitatea viitoarelor configurări parlamentare, deși o eventuală anulare a reformei ar atrage consecințe financiare severe pentru țară.
„Bineînțeles, niciodată nu spune niciodată. Dacă cineva vrea să piardă cei 770 de milioane și să facă inversarea caracterului unitar, teoretic oricine este inconștient poate să lucreze la chestia asta”, a adăugat demnitarul.
Sporul pentru titlul de doctor este considerat nejustificat de către minister
O atenție deosebită a fost acordată beneficiilor financiare acordate automat pentru studiile doctorale. Dragoș Pîslaru consideră că acest titlu academic trebuie valorificat strict la ocuparea funcției și la stabilirea nivelului salarial inițial, nu prin bonusuri separate.
„Dacă ai nevoie de doctorat, să fii plătit pentru că ai niște studii înalte, dar să ai ideea că dacă ai doctorat automat trebuie să-ți aducă un spor… nu cred că se justifică”, spune el.
Acesta a dat ca exemplu experiența sa din perioada în care conducea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, unde birocrația genera justificări formale pentru aceste sume.
„Lunar trebuie să aprob un document în care cel care are doctorat explică cum doctoratul din domeniul pe care îl face îl ajută la activitatea din minister”, a afirmat Pîslaru.
Ministrul a taxat dur argumentele aduse uneori de salariați pentru a-și păstra aceste drepturi bănești.
„Să explici că un doctorat în psihologie te ajută să înțelegi mai bine beneficiarii sau că un doctorat în administrație publică te ajută să faci mai bine hârtiile în minister… astea sunt niște lucruri jenante”, a punctat demnitarul.
Sumele suplimentare pentru proiecte europene rămân în vigoare datorită acordurilor cu Bruxelles-ul
Pe de altă parte, sporul de până la 40% destinat personalului care gestionează proiecte cu finanțare europeană nu va fi eliminat. Această excepție este fundamentată pe angajamentele luate în fața partenerilor externi.
„Sporul de fonduri europene face parte din acordul de parteneriat cu Comisia Europeană”, a explicat Dragoș Pîslaru.
În plus, susținerea financiară a acestor stimulente provine în bună măsură chiar din fondurile comunitare, iar modificarea mecanismului în plin exercițiu financiar nu ar fi oportună.
„45% din cei 40% sunt plătiți din bani europeni prin asistență tehnică”, adaugă ministrul.
Oficialul a demontat și zvonurile privind acordarea automată a acestor bani, precizând că plata se face strict proporțional cu timpul alocat proiectului respectiv.
Planificarea resursei umane și normarea orelor sunt stabilite riguros încă de la demararea proiectului.
„Dacă ai două ore doar pe proiect, primești proporțional cu cele două ore, nu pe toate cele opt ore. Când depui proiectul, trebuie să depui ce resurse umane lucrează pe proiect și cum sunt normate”, a mai explicat Pîslaru.
Noua legislație va împiedica majorarea artificială a veniturilor pe ultima sută de metri
Noua strategie are ca scop și blocarea tacticilor prin care unii angajați își măreau artificial veniturile chiar înaintea aplicării noii legi.
Dragoș Pîslaru a arătat că noul cadru va neutraliza aceste bonusuri temporare.
„Dacă discutăm de intenția ca, de exemplu, în ultima lună de raportare, nu știu, decembrie 2026, să faci ceea ce s-a făcut în trecut, adică dăm un bonus, un ceva, inventăm ceva ca să dăm în luna decembrie ceva, nu e în legislație posibil.
Dar ca să ne înțelegem, dacă vine cu ceva, o găselniță în luna decembrie, tocmai ca să îți crești artificial cât ai în plată în decembrie, aplicarea legii și modul în care am scris-o este de natură să nu ia acel element artificial temporar de ultim moment în calcul. Deci, practic, ca să vă răspund, salariul plus toate sporurile care erau parte a modului de concepere a salarizării în mod uzual”, le-a spus ministrul jurnaliștilor.
Pentru situațiile în care noua grilă ar duce teoretic la o scădere a veniturilor curente, actul normativ prevede soluții tranzitorii bazate pe compensații tehnice aplicate individual.
„Oamenii vor avea o nouă încadrare pe un nou salariu de bază și pe o nouă structură de sporuri, care sunt limitate la 20%. Se face calculul, să zicem, tu ai 12.100 în plată acum și prin calculele care sunt refăcute ajungi la 11.000.
Deci vei avea o diferență de 1.100 de lei, care se consideră o compensație. Deci vine salariul, conform aplicării legii noi, plus o compensație, care este considerată drept individual, nu colectiv, de 1.100 de lei…”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Indemnizația de hrană și vechimea vor fi integrate direct în salariul de bază
O altă transformare vizează sumele destinate hranei, care nu vor mai figura distinct, ci vor fi absorbite direct de salariul de bază, măsura fiind justificată prin creșterea generală a veniturilor.
„Da! Indemnizația de hrană este un spor pe care, în mod normal, cineva care are un salariu bun n-ar avea nevoie de un spor de indemnizație de hrană. Deci ar trebui să fii bine plătit să-ți permiți să îți cumperi de mâncare din banii pe care îi ai salariul de bază.
Indemnizația de hrană a fost gândită ca un bonus pentru că salariile erau mai mici decât ar fi trebuit să fie pentru o viață decentă a celui care lucrează în administrație. În acest moment creștem salariile de bază cu tot cu cât era indemnizația de hrană, deci practic o includem…”, a explicat Pîslaru.
De asemenea, sporul pentru vechime în muncă nu va mai exista ca element de sine stătător, fiind încorporat direct în grilele de salarizare.
„Gradațiile de vechime sunt un lucru separat, deci n-a nici spor. Alea sunt gradațiile de vechime care intră în grile…”, spune ministrul.
Totuși, anumite domenii specifice, cum este cel medical, își vor păstra compensațiile adaptate complexității muncii.
„De exemplu, în sistemul medical ai în continuare sporuri speciale pentru neurochirurgi…”, a adăugat Pîslaru.
În final, bilanțul acestei reforme structurale arată o reducere drastică a stimulentelor: dintr-un portofoliu actual de 151 de sporuri, un număr de 87 vor fi desființate complet, în timp ce restul vor fi fie comasate în salariul de bază, fie menținute sub restricții severe.
| Tipul de spor / Beneficiu | Statut de la 1 ianuarie 2027 | Justificarea oficială și detalii tehnice |
| Sporuri speciale (praf, antenă, stres) | Eliminate complet | Se abrogă actele legislative vechi. Se instituie o interdicție politică de reintroducere timp de 5 ani pentru a proteja caracterul unitar al legii. |
| Sporul pentru doctorat | Eliminat ca bonus automat | Titlul academic va conta doar la încadrarea pe funcție și la nivelul salarial inițial, nu ca adaus lunar separat. |
| Indemnizația de hrană | Inclusă în salariul de bază | Sumele aferente sunt absorbite direct în salariul brut, eliminându-se forma de bonus separat. |
| Sporul pentru vechime (gradații) | Integrat în grile | Nu va mai funcționa ca un spor independent, ci va fi inclus direct în treptele salariale din grila de bază. |
| Sporul pentru fonduri europene | Menținut (până la 40%) | Face parte din acordul de parteneriat cu Comisia Europeană. 45% din cost este acoperit din fonduri europene (asistență tehnică). Se achită strict proporțional cu orele lucrate. |
| Sporuri medicale specifice (ex: neurochirurgi) | Menținute | Sunt păstrate în formă restrânsă, fiind justificate de riscuri și de complexitatea extremă a muncii. |
| Mecanisme de majorare de ultim moment | Blocate prin algoritm de calcul | Noua lege va ignora bonusurile artificiale acordate conjunctural în lunile dinaintea aplicării reformei. |
| Compensații pentru scăderi de venituri | Acordate individual | Dacă noua încadrare (salariu de bază + sporuri limitate la 20%) este mai mică decât venitul actual în plată, diferența se va achita ca sumă compensatorie fixă. |
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





