Ce aduce noua lege a salarizării. Salariul maxim la stat ajunge la 32.800 de lei. Apar 12 grade salariale
SURSA FOTO: Dreamstime -bani
Ministerul Muncii a publicat luni proiectul privind legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, împreună cu noile grile salariale și calendarul de implementare. Documentul prevede o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027, 12 grade salariale și menținerea coeficientului maxim la nivelul 8. Totodată, Executivul propune reducerea numărului de sporuri și limitarea sumelor acordate pentru sporuri, prime și indemnizații la maximum 20% din salariul de bază. Proiectul trebuie adoptat până la finalul actualei sesiuni parlamentare, pentru respectarea jalonului din PNRR cu termen la 1 iulie 2026.
Legea salarizării stabilește o nouă valoare de referință și introduce 12 grade salariale
Noua lege a salarizării va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii. Documentul stabilește că valoarea de referință utilizată pentru calculul salariilor din sectorul public va fi de 4.100 de lei în anul 2027.
„Intrarea în vigoare ART. 35
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.
(2) Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (3), cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 este de 4100 lei”, scrie în document.
În cadrul noii formule prevăzute de legea salarizării, salariile din sistemul public vor fi calculate prin înmulțirea valorii de referință cu coeficientul corespunzător fiecărei funcții. Astfel, pentru un coeficient de 2,5, salariul brut va fi calculat după formula 4.100 lei × 2,5, ceea ce înseamnă 10.250 de lei brut.
Totodată, proiectul stabilește că salariul maxim din sistemul public va ajunge la 32.800 de lei brut. Acesta rezultă din aplicarea coeficientului maxim 8 asupra valorii de referință de 4.100 de lei.
„Diferențierea salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare se realizează prin utilizarea coeficienților de salarizare cuprinși în intervalul 1,00, care corespunde funcției cu cea mai mică responsabilitate, și 8,00, care corespunde funcției cu cea mai mare responsabilitate în stat”, se arată în proiectul de lege.
Structura prevăzută de legea salarizării include 12 grade salariale, fiecare având un interval minim și maxim de coeficienți.
Grila gradelor salariale prevăzută în proiect:
| Grad salarial | Coeficient minim | Coeficient maxim |
|---|---|---|
| 1 | 1,00 | 1,19 |
| 2 | 1,20 | 1,34 |
| 3 | 1,35 | 1,49 |
| 4 | 1,50 | 1,64 |
| 5 | 1,65 | 1,83 |
| 6 | 1,84 | 2,09 |
| 7 | 2,10 | 2,39 |
| 8 | 2,40 | 3,29 |
| 9 | 3,30 | 4,19 |
| 10 | 4,20 | 5,59 |
| 11 | 5,60 | 6,49 |
| 12 | 6,50 | 8,00 |
În cadrul conferinței de presă organizate după publicarea documentului, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că una dintre principalele direcții urmărite prin legea salarizării este reducerea numărului mare de sporuri acordate în administrația publică.
„Din cauza faptului că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici legea 153, s-a marșat foarte mult pe sporuri – și știți că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România (…). În momentul de față în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut, prin acest proiect pe care îl prezentăm, este să eliminăm 87 din aceste sporuri, deci 87 din 151 înseamnă o reducere de aproape 57%”, a precizat ministrul Muncii.

Sporurile și primele vor fi plafonate la 20% din salariul de bază
Proiectul privind legea salarizării menține acordarea unor sporuri pentru munca de noapte, ore suplimentare, condiții de muncă sau pentru persoanele cu handicap. În același timp, documentul introduce un plafon general pentru toate aceste venituri suplimentare.
Potrivit proiectului, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din totalul salariilor de bază, soldelor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare.
În ceea ce privește sporul pentru munca de noapte, acesta va fi acordat angajaților care lucrează între orele 22:00 și 06:00. Pentru minimum trei ore de activitate desfășurate pe timpul nopții, personalul va beneficia de un spor de 25% aplicat la salariul de bază, solda de funcție sau indemnizația de încadrare.
Legea salarizării introduce și reguli stricte pentru plata muncii suplimentare. Potrivit proiectului, orele suplimentare nu vor putea depăși 360 de ore anual și vor fi plătite doar dacă efectuarea lor a fost dispusă în scris de superiorul ierarhic.
„Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”, se arată în document.
În situațiile în care compensarea prin ore libere nu este posibilă în termenul stabilit, proiectul prevede acordarea unor sporuri distincte:
- spor de 75% din salariul de bază pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal de lucru;
- spor de 100% pentru orele suplimentare efectuate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare.
Documentul stabilește și un spor pentru persoanele încadrate în grad grav sau accentuat de handicap. Acestea vor beneficia, pe perioada valabilității certificatului, de un spor de 15% din valoarea de referință pentru activitatea desfășurată în programul normal de lucru.
Legea salarizării păstrează sporurile pentru fonduri europene și introduce limite pentru premiile de performanță
Proiectul publicat de Ministerul Muncii reglementează separat sporurile acordate personalului implicat în gestionarea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri externe.
Astfel, angajații din instituțiile și autoritățile publice nominalizați în echipele de proiect pentru programe finanțate din fonduri europene sau alte fonduri externe rambursabile ori nerambursabile vor putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Sporul va fi acordat doar pe durata implementării proiectului și proporțional cu timpul efectiv alocat și cu progresul tehnic sau financiar raportat.
În cazul autorităților locale, proiectul prevede că președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și primarii și viceprimarii implicați în implementarea proiectelor europene, pot beneficia de un spor de maximum 20% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat.
Aceeași limită de 20% este prevăzută și pentru personalul care ocupă funcții de demnitate publică și care are rol de reprezentant legal sau ordonator de credite în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe.
Legea salarizării prevede, separat, și acordarea unui spor de până la 40% pentru personalul care gestionează fonduri comunitare sau lucrează în structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaționale.
În plus, ordonatorii principali de credite vor putea acorda premii de performanță trimestrial, semestrial sau anual personalului care a obținut rezultate deosebite, a participat la activități speciale sau a realizat lucrări excepționale.
Documentul stabilește însă mai multe limite clare pentru acordarea acestor premii:
- valoarea totală a premiilor nu poate depăși 4% din fondul anual destinat salariilor;
- premiile pot fi acordate pentru maximum 30% dintre funcțiile de execuție ocupate;
- aceeași limită de 30% se aplică și funcțiilor de conducere și înalților funcționari publici.
Proiectul introduce șase gradații de vechime și stabilește condițiile pentru cumulul de funcții
Noua lege a salarizării introduce șase gradații corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă. Acestea se aplică fiecărei funcții și fiecărui grad profesional, cu excepția funcțiilor de demnitate publică, funcțiilor de conducere și funcțiilor aferente înalților funcționari publici, unde gradația este inclusă direct în salariul de bază sau în indemnizația lunară.
Conform proiectului, gradațiile vor fi acordate astfel:
- gradația 0 – până la 3 ani vechime;
- gradația 1 – între 3 și 5 ani, cu majorare de 7,5%;
- gradația 2 – între 5 și 10 ani, cu majorare de 5%;
- gradația 3 – între 10 și 15 ani, cu majorare de 5%;
- gradația 4 – între 15 și 20 de ani, cu majorare de 2,5%;
- gradația 5 – peste 20 de ani, cu majorare de 2,5%.
Proiectul stabilește și situațiile în care angajații din sectorul public pot cumula mai multe funcții. Potrivit documentului, în cazuri excepționale, posturile vacante sau temporar vacante din domeniul didactic, medico-sanitar, asistență socială și specialitate artistică vor putea fi ocupate prin cumul de funcții.
În același timp, legea salarizării prevede că posturile care nu au putut fi ocupate prin concurs pot fi acoperite temporar și de persoane din aceeași unitate, cu condiția ca programul funcției cumulate să nu se suprapună cu cel aferent funcției de bază.
Principalele prevederi din legea salarizării:
| Măsură | Prevedere din proiect |
|---|---|
| Intrarea în vigoare | 1 ianuarie 2027 |
| Valoare de referință | 4.100 lei |
| Coeficient maxim | 8,00 |
| Salariu maxim brut estimat | 32.800 lei |
| Număr grade salariale | 12 |
| Număr sporuri eliminate | 87 din 151 |
| Plafon sporuri și prime | Maximum 20% din salariul de bază |
| Spor muncă de noapte | 25% |
| Spor ore suplimentare | 75% sau 100%, în funcție de situație |
| Spor persoane cu handicap | 15% din valoarea de referință |
| Spor fonduri europene | Până la 40% |
| Limită premii de performanță | Maximum 4% din fondul anual de salarii |
| Număr gradații de vechime | 6 gradații |
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





