Sorin Blejnar poate obține anularea condamnării. Fostul șef al ANAF ar putea recupera peste 12 milioane de lei confiscate

Sorin Blejnar a obținut un prim succes în demersul prin care încearcă să anuleze condamnarea de cinci ani de închisoare primită în dosarul de corupție. Curtea de Apel București a admis în principiu contestația formulată de fostul șef al ANAF și a stabilit termen pentru judecarea cauzei pe fond. Miza procesului este una semnificativă, deoarece Sorin Blejnar ar putea recupera suma confiscată în dosar dacă instanța îi va admite cererea. Decizia pe fond urmează să fie analizată în luna iunie.

Sorin Blejnar a trecut de prima etapă a contestației împotriva condamnării definitive

Sorin Blejnar a obținut o decizie favorabilă la Curtea de Apel București, după ce instanța a admis în principiu contestația prin care fostul președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală solicită anularea condamnării definitive primite în dosarul de corupție.

Hotărârea pronunțată miercuri nu schimbă deocamdată situația juridică a fostului șef al ANAF, însă permite analizarea pe fond a argumentelor invocate în noua cale extraordinară de atac. Blejnar a fost condamnat definitiv în 2019 la cinci ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o parțial, fiind eliberat condiționat în anul 2021.

Anterior, în 2023, acesta a încercat să obțină anularea condamnării printr-o contestație în anulare, susținând că faptele pentru care a fost condamnat erau deja prescrise la momentul pronunțării sentinței. Solicitarea a fost însă respinsă de Curtea de Apel București.

În februarie 2026, fostul șef al ANAF a formulat o nouă contestație la executare, invocând o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în anul 2025, care a clarificat modul de calcul al termenelor de prescripție în cazul unor infracțiuni de corupție desfășurate pe perioade îndelungate.

Decizia Înaltei Curți privind prescripția stă la baza noii solicitări

Noua strategie juridică a lui Sorin Blejnar se bazează pe un recurs în interesul legii soluționat de instanța supremă, care a pus capăt practicilor neunitare existente în instanțele din România.

Până la pronunțarea deciziei, unele instanțe calculau termenul de prescripție de la primul act material al infracțiunii, în timp ce altele îl raportau la ultimul act material. Pentru uniformizarea practicii, Parchetul General a solicitat clarificarea modului de interpretare a legii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că termenul de prescripție trebuie calculat de la data săvârșirii primului act material. Decizia a devenit obligatorie la 12 februarie 2025, odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial.

Tocmai această interpretare este folosită acum de Sorin Blejnar în încercarea de a demonstra că răspunderea penală era prescrisă în momentul condamnării definitive.

Analizarea admisibilității cererii a generat opinii divergente chiar în cadrul completului de judecată de la Curtea de Apel București. Cei doi judecători desemnați inițial au avut puncte de vedere diferite privind posibilitatea examinării solicitării.

În aceste condiții, a fost desemnat un al treilea magistrat pentru soluționarea divergenței. Acesta a apreciat că cererea este admisibilă, iar instanța a fixat termen pentru judecarea pe fond a contestației la data de 17 iunie.

Recuperarea banilor confiscați depinde de soluția pe fond a instanței

Miza juridică și financiară a dosarului este una considerabilă. Dacă instanța va admite contestația pe fond, Sorin Blejnar nu ar obține doar anularea condamnării, ci ar putea recupera și sumele confiscate în urma hotărârii definitive.

Potrivit datelor din dosar, fostul șef al ANAF a fost trimis în judecată în anul 2016 pentru fapte de corupție legate de atribuirea unor contracte publice în cadrul instituției pe care o conducea.

Anchetatorii au susținut că, în cursul anului 2011, Blejnar ar fi acceptat promisiunea primirii unui procent de 20% din valoarea unor contracte ce urmau să fie încheiate de ANAF cu o companie privată.

Conform acuzațiilor formulate de procurori, acesta ar fi urmat să își exercite influența asupra unui subaltern pentru ca procedurile de atribuire să fie gestionate într-un mod care să favorizeze firma omului de afaceri implicat în cauză.

Potrivit rechizitoriului, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Sorin Blejnar și un alt funcționar ar fi încasat 13.172.520 de lei prin intermediul unei societăți comerciale controlate de aceștia. Procurorii au susținut că firma respectivă a încheiat contracte fictive cu societatea omului de afaceri pentru a masca transferul sumelor.

Datele prezentate de Direcția Națională Anticorupție arată că din totalul banilor încasați, lui Sorin Blejnar i-ar fi revenit efectiv suma de 12.513.840 de lei. Această sumă a fost confiscată după rămânerea definitivă a condamnării și ar putea fi recuperată dacă fostul șef al ANAF va obține anularea sentinței în urma procesului programat la Curtea de Apel București.