Software-ul mașinii poate influența răspunderea în accident. Când nu este tras la răspundere șoferul
SURSA FOTO: Dreamstime - Mașini inteligente
Mașinile moderne nu mai sunt atât de simple. Au frânare automată de urgență, menținerea benzii, cruise control adaptiv, senzori inteligenți și actualizări software care influențează direct modul în care mașina reacționează în trafic. De aici apare o întrebare: dacă mașina frânează singură, nu intervine când ar trebui sau un sistem automat contribuie la producerea unui accident, cine răspunde? Șoferul, producătorul sau compania care a dezvoltat software-ul? Răspunsul nu este simplu și depinde foarte mult de tipul sistemului și de cauza reală a accidentului.
În cele mai multe cazuri, șoferul rămâne principalul responsabil chiar dacă mașina are sisteme automate
Mulți pornesc de la ideea că, dacă mașina are sisteme moderne de asistență, răspunderea se mută automat de la șofer către producător. În realitate, lucrurile nu funcționează așa.
Sistemele ADAS, adică frânarea automată, menținerea benzii, avertizarea la schimbarea benzii sau limitarea inteligentă a vitezei, sunt create pentru a ajuta șoferul, nu pentru a-l înlocui complet.
FIA arată într-o analiză privind aceste sisteme că ele sunt gândite ca sprijin pentru conducătorul auto, iar responsabilitatea principală pentru controlul vehiculului rămâne la persoana aflată la volan.
Asta înseamnă că, dacă șoferul ignoră avertismentele, dezactivează sistemele sau nu intervine când trebuie, răspunderea rămâne în principal la el.
Faptul că mașina „ar fi trebuit să frâneze singură” nu este suficient pentru a elimina automat răspunderea umană.
Nivelul de automatizare schimbă complet discuția despre vinovăție
Nu toate mașinile inteligente sunt tratate la fel din punct de vedere juridic. Există o diferență uriașă între o mașină care doar asistă șoferul și una care preia efectiv anumite decizii de conducere.
La nivelurile clasice de automatizare, cum sunt sistemele obișnuite de asistență, șoferul controlează permanent vehiculul și trebuie să fie atent în orice moment.
La nivelurile mai avansate, cum este conducerea autonomă de nivel 3, mașina poate prelua temporar funcții importante, dar șoferul trebuie să fie pregătit să intervină rapid.
Abia la nivelurile 4 și 5, unde intervenția umană devine minimă sau aproape inexistentă, răspunderea se poate muta mai clar spre producător sau spre entitatea care controlează sistemul automatizat. Analizele juridice europene arată exact această diferență între simplele sisteme ADAS și conducerea autonomă reală.
De aceea, nu orice accident cu o mașină modernă înseamnă automat răspundere pentru producător.
Dacă accidentul este provocat de un defect real de software, producătorul poate răspunde
Aici apare partea cea mai sensibilă. Dacă accidentul a fost provocat de o eroare de software, de o actualizare greșită, de un defect de proiectare sau de lipsa unor avertizări clare privind funcționarea sistemului, discuția juridică se schimbă.
O Directivă europeană privind răspunderea pentru produse defecte, Directiva (UE) 2024/2853, tratează în mod expres software-ul ca produs. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre o piesă fizică defectă, ci și despre software integrat, actualizări digitale și sisteme AI. Parlamentul European arată că directiva include software-ul, AI-ul și vehiculele autonome în sfera răspunderii pentru produse defecte.
Dacă o eroare software contribuie direct la accident, producătorul poate ajunge să răspundă pentru prejudiciu. În această situație nu mai discutăm despre neatenția șoferului, ci despre un produs defect.

Actualizările software și update-urile de la distanță pot deveni parte din dosarul de accident
Mașinile moderne primesc frecvent actualizări software după cumpărare. Uneori acestea modifică modul în care funcționează frânarea automată, sistemele de siguranță sau reacția senzorilor. Practic, mașina nu mai este exact aceeași ca în ziua în care a fost cumpărată.
Directiva europeană menționată extinde răspunderea și asupra acestor actualizări ulterioare. Răspunderea poate acoperi inclusiv defecte apărute după vânzare prin actualizări software sau modificări rezultate din machine learning.
Asta înseamnă că un update defect poate deveni parte esențială într-un litigiu privind accidentul. Astfel, nu mai este suficient să se verifice doar starea mecanică a mașinii. Devine important și istoricul software.
Faptul că sistemele sunt obligatorii în UE nu înseamnă că producătorul preia automat vina
Din iulie 2024, toate vehiculele noi înmatriculate în Uniunea Europeană trebuie să aibă anumite sisteme ADAS obligatorii, precum asistența inteligentă pentru viteză sau menținerea benzii.
Mulți cred că, dacă aceste sisteme sunt impuse de lege, producătorul răspunde automat pentru orice accident. Nu este însă așa.
Dacă sistemul avertizează corect și șoferul ignoră intervenția, răspunderea rămâne la conducătorul auto. Dacă însă sistemul funcționează defectuos și produce o reacție periculoasă care putea fi prevăzută și evitată, discuția se schimbă.
Totul depinde de cauza concretă a accidentului și de expertiza tehnică.
Asiguratorul poate plăti despăgubirea și apoi poate cere banii de la producător
Pentru victima accidentului, prima discuție rămâne de obicei cu asiguratorul. Dar dacă se dovedește că problema reală a fost un defect de software sau o eroare a sistemului automatizat, asiguratorul poate încerca ulterior recuperarea sumelor de la producător.
Această logică devine tot mai importantă pe măsură ce mașinile devin mai dependente de software și mai puțin de reacția exclusiv umană.
În astfel de cazuri, expertiza tehnică devine esențială. Nu mai este suficient doar să se stabilească cine era la volan, ci și ce a făcut efectiv sistemul mașinii în acel moment.
Cea mai mare greșeală este ideea că „mașina a decis, deci eu nu răspund”
Aceasta este una dintre cele mai periculoase presupuneri. Faptul că mașina frânează singură, menține banda sau adaptează viteza nu înseamnă că șoferul este automat scos din ecuație.
În prezent, în majoritatea cazurilor, șoferul rămâne principalul responsabil pentru controlul vehiculului. Doar atunci când există un defect real de produs, o eroare software demonstrabilă sau un nivel foarte ridicat de automatizare, răspunderea se poate muta semnificativ spre producător.
Pe măsură ce mașinile devin mai inteligente, accidentele devin și mai complicate juridic. Nu se mai discută doar despre cine a greșit, ci și despre cine controla, în acel moment, decizia de pe șosea.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





