Tipurile de trotinete care intră sub obligația asigurării RCA. Ce riscă românii care circulă fără asigurarea obligatorie
SURSA FOTO: Dreamstime - trotinete electrice
O simplă trotinetă electrică a devenit un vehicul care necesită asigurare obligatorie. Noile reguli schimbă modul în care sunt privite trotinetele mai rapide sau mai grele, iar diferența dintre „necesită RCA” și „nu necesită” ține de detalii tehnice care pot surprinde mulți utilizatori din traficul urban.
Ce tipuri de trotinete intră sub obligația asigurării RCA?
Începând din 2026, unele trotinete electrice trebuie să aibă asigurare RCA, în funcție de cât de rapide sunt și de caracteristicile lor tehnice. Aceste reguli au fost introduse prin Legea nr. 181/2025, care a modificat legea veche privind asigurarea auto și a adus în legislația românească reguli europene.
Nu toate trotinetele electrice au nevoie de RCA. Această obligație apare doar pentru modelele mai puternice, care depășesc anumite limite stabilite de lege. Sunt considerate vehicule care trebuie asigurate cele care nu circulă pe șine și care fie au o viteză maximă mai mare de 25 km/h, fie au o greutate peste 25 kg și pot depăși 14 km/h. Trotinetele obișnuite, folosite în oraș și limitate la aproximativ 25 km/h, nu intră la RCA obligatoriu. În schimb, cele mai rapide sau mai grele ar putea intra sub această obligație.
Aceste reguli au fost introduse pentru a alinia legislația din România la normele Uniunii Europene privind asigurarea vehiculelor. Pentru trotinetele care trebuie asigurate, polițele RCA se pot face la firme de asigurări sau prin brokeri. De obicei, sunt necesare acte precum buletinul proprietarului, factura de cumpărare, fotografii și seria de identificare a vehiculului. Polițele se fac, de regulă, pe un an, dar pot fi și pe perioade mai scurte, de una până la șase luni. Prețul depinde de durata aleasă, iar perioadele mai scurte pot fi mai scumpe raportat la timp. Polița nu se reînnoiește automat, ci trebuie făcută una nouă după expirare.
În ceea ce privește rolul RCA, aceasta nu îl protejează pe proprietar, ci pe persoana păgubită în cazul unui accident. Dacă se produce un accident, asigurarea celui vinovat acoperă daunele celorlalți.
RCA acoperă pagube materiale, vătămări corporale sau chiar decese. Despăgubirile pot ajunge la sume mari, de milioane de lei, în funcție de tipul prejudiciului și de numărul persoanelor afectate, în limitele stabilite de lege și de normele europene. Întregul sistem RCA este reglementat atât de legislația europeană, cât și de legea din România, modificată în 2025.
Ce riscă românii care circulă fără RCA?
În cazul în care nu există o poliță RCA valabilă, întreaga responsabilitate financiară pentru un eventual accident revine complet utilizatorului sau proprietarului vehiculului. Persoana implicată într-un accident poate fi obligată să plătească din propriul buzunar toate costurile rezultate, inclusiv reparațiile altor vehicule, despăgubirile pentru bunuri deteriorate și cheltuielile medicale ale persoanelor rănite.
Legea nr. 132/2017 prevede sancțiuni pentru cei care folosesc vehicule ce intră sub obligația de asigurare RCA, dar circulă fără această poliță valabilă. Se menționează că amenzile sunt cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei. Autoritățile pot dispune reținerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare al vehiculului. Totodată, circulația pe drumurile publice cu un vehicul neasigurat este interzisă.
Ce vehicule nu au nevoie de RCA?
Legea prevede și o serie de excepții de la obligația de a încheia o poliță RCA. Bicicletele electrice care oferă doar asistență la pedalare și care nu pot fi puse în mișcare exclusiv prin motor electric nu au nevoie de asigurare RCA.
Sunt exceptate fotoliile rulante electrice și alte vehicule similare destinate persoanelor cu dizabilități locomotorii. Sunt excluse și vehiculele folosite exclusiv în competiții sportive, curse, antrenamente, teste sau demonstrații, cu condiția ca aceste activități să se desfășoare în spații închise sau delimitate, cu acces restricționat.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





