Șoc global pe piața energiei. Avertismentul economistului Adrian Mitroi: Este mai mult decât o criză

Criza petrolului generează efecte majore în economia globală, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al perturbării lanțurilor de aprovizionare. Economistul Adrian Mitroi a explicat, recent, că actualul context depășește definiția unei crize clasice și reprezintă un șoc economic profund. Evoluțiile au loc în paralel cu avertismentele venite din partea autorităților financiare europene și cu presiuni crescute asupra prețurilor din România.

Criza petrolului este descrisă ca un șoc economic major, fără soluții imediate

Criza petrolului reprezintă, în opinia economistului Adrian Mitroi, un fenomen complex care nu poate fi tratat ca o simplă criză economică ciclică. Specialistul atrage atenția la Antena 3 că termenul este insuficient pentru a descrie amploarea transformărilor în curs.

„Nu este doar o criză. Cuvântul ăsta deja îl folosim prea des. O criză înseamnă și o soluție și înseamnă că este și limitată în timp. Ceea ce se întâmplă acum e ceva substanțial, e un șoc, un șoc de ofertă, și inflația de care ne plângem toți este una importată pentru care nu putem să facem mai nimic”, a declarat Adrian Mitroi.

Potrivit acestuia, impactul este amplificat de perturbările din Orientul Mijlociu, unde infrastructura de extracție și transport a resurselor energetice este grav afectată. Costurile crescute pentru asigurarea transporturilor maritime și riscurile geopolitice majore determină o scumpire generalizată a petrolului și gazelor.

„Nu doar că toate facilitățile care se ocupau și extrăgeau gazul, respectiv țițeiul din Orientul Mijlociu sunt serios afectate, primele de asigurare pentru petroliere, de exemplu, sunt foarte ridicate, deci și transporturile, și asigurarea, dar și scoaterea țițeiului costă foarte mult”, a explicat economistul.

În acest context, criza petrolului produce un transfer semnificativ de resurse financiare la nivel global, de la consumatori către producători, modificând echilibrul economic existent în ultimele decenii.

„Ceea ce s-a întâmplat acum este mai mult decât o criză. Se reașează economia globală pe un alt principiu: de la confortul pe care l-am avut până acum, produsele de petrol și de țiței ne erau foarte ușor valabile, am trăit într-un conflort, ni s-a părut că ni se cuvine. Acum intrăm într-o altă zonă. Noi spunem în economie, un transfer de avere economică, de la consumatori către producători. Asta nu va mai fi excepția, ci modul în care operăm acum”, a subliniat Adrian Mitroi.

Volatilitatea pieței și „ciudățeniile” din cotațiile petrolului indică incertitudini extreme

Criza petrolului este însoțită de fluctuații puternice ale prețurilor, care reflectă incertitudinile geopolitice și economice. Potrivit lui Adrian Mitroi, evoluțiile recente de pe piață sunt atipice și dificil de explicat prin mecanismele economice clasice.

„A urcat la un moment dat cotația, la 114 dolari, a coborât la 90, acum este în continuare 102-104, cu ciudățenia foarte greu de explicat că țițeiul american e mai scump decât cel londonez. Așa ceva nu se întâmplă de obicei. Este o ciudățenie nemaipomenită. Nu doar că ai cotații inverse – foarte scump pe termen imediat și maiieftin pe termen mai lung”, a precizat Adrian Mitroi.

Aceste anomalii sunt puse pe seama tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și a complexității deciziilor geopolitice, care influențează direct piețele energetice. Economistul consideră că economia globală funcționează într-un context dominat de incertitudine strategică.

„Deci sunt niște ciudățenii care se întâmplă pe piață și reflectă incertitudinea teribilă din strâmtoarea buclucașă și incertitudinea dată de teoria jocurilor în care am intrat acum. Șahul este multidimensional acum. Nu mai știi ce e: blocaj la blocare, cum o să se tranșeze acest lucru politic și geopolitica este șefa la economie. Așa o să operăm o bună perioadă de acum încolo”, a afirmat Adrian Mitroi.

În paralel, Christine Lagarde, președinta de la Banca Centrală Europeană, a avertizat că efectele economice ale conflictului din Iran vor persista, întrucât refacerea capacităților de producție energetică necesită timp. Oficialul a subliniat că instituția pe care o conduce este pregătită să intervină pentru readucerea inflației la ținta de 2%.

Impactul crizei petrolului se resimte și în România, unde creșterea costurilor energetice se reflectă în prețurile de consum. Aurel Popescu, liderul Romalimenta, a avertizat că scumpirile din sectorul alimentar ar putea continua, după ce prețurile au crescut deja cu aproximativ 10% față de anul precedent, pe fondul majorării costurilor cu energia, gazele și combustibilii.