Sindicatele din Educație scot profesorii în stradă. 20.000 de oameni sunt așteptați la protestul din București

Profesorii pregătesc unul dintre cele mai ample proteste din ultimii ani, programat la București pe 17 iunie 2026. Organizatorii estimează participarea a cel puțin 20.000 de persoane și acuză Guvernul că nu și-a respectat angajamentele asumate după greva generală din 2023. Nemulțumirile vizează noul proiect al Legii salarizării bugetare și măsurile care, în opinia sindicatelor, afectează veniturile și condițiile de muncă din sistemul de educație. Federațiile sindicale susțin că noile prevederi riscă să adâncească problemele cu care se confruntă școala românească.

Profesorii sunt chemați la București pentru cea mai amplă acțiune de protest din acest an

Profesorii sunt chemați să participe la un protest de amploare programat la București pe 17 iunie, acțiune prin care sindicatele din învățământ încearcă să determine autoritățile să reanalizeze măsurile contestate din noul proiect al Legii salarizării. Liderii organizațiilor sindicale afirmă că doar o mobilizare masivă poate împiedica adoptarea unor prevederi care, în opinia lor, afectează drepturile și veniturile angajaților din sistemul de educație.

În mesajele transmise organizațiilor din teritoriu, reprezentanții celor două federații solicită înscrierea rapidă a participanților pentru a putea fi organizată deplasarea către București. Obiectivul anunțat este prezența a minimum 20.000 de persoane.

„Vă chemăm pe toți să vă alăturați unei acțiuni masive de protest, la București, în data de 17 iunie 2026. Avem un obiectiv asumat, absolut necesar pentru a nu putea fi ignorați: prezența a minimum 20.000 de participanți”, este apelul liderilor naționali, aceștia solicitându-le membrilor să se înscrie pe listele de participare.

Mesajele de mobilizare transmise în teritoriu pun accent pe ideea că sistemul de învățământ suportă din nou efectele măsurilor de reducere a cheltuielilor publice, în timp ce problemele semnalate de angajați rămân fără soluții concrete.

„Ieșim în stradă pentru că nu acceptăm ca învățământul să fie transformat, încă o dată, într-un sector de sacrificiu”, își mai mobilizează liderii membrii din țară.

Noul proiect al Legii salarizării și efectele asupra veniturilor se află în centrul nemulțumirilor

Principala revendicare a sindicaliștilor este legată de noul proiect al Legii salarizării bugetare, despre care susțin că încalcă promisiunile făcute de autorități în timpul negocierilor care au dus la încetarea grevei generale din anul 2023.

Reprezentanții angajaților din învățământ afirmă că noile prevederi riscă să conducă la diminuarea veniturilor reale și că sectorul administrativ continuă să fie ignorat în procesul de reformă. Potrivit acestora, măsurile propuse nu răspund problemelor semnalate în ultimii ani și nu oferă garanții privind respectarea angajamentelor asumate anterior.

Sindicatele readuc în atenție și efectele Legii 141 din 2025, despre care afirmă că a plasat învățământul printre primele domenii afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Printre consecințele reclamate se numără majorarea normei didactice, reducerea la jumătate a tarifului pentru plata cu ora și creșterea numărului de elevi din clase.

În documentul transmis organizațiilor sindicale din teritoriu, liderii susțin că manifestația din 17 iunie depășește cadrul unei revendicări strict salariale și reprezintă un semnal de alarmă privind situația sistemului educațional.

„Lăsați teama, lăsați scuzele! Este momentul să ne cerem înapoi demnitatea furată!”, se încheie apelul către profesori.

Mulți profesori resping greva, dar susțin protestele de stradă

Mobilizarea pentru protest are loc într-un context complicat pentru organizațiile sindicale, după ce ultimul referendum intern privind declanșarea grevei nu a întrunit susținerea necesară din partea membrilor.

O parte dintre profesori și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care a fost gestionată greva din 2023, acuzând conducerea centrală a sindicatelor că a decis încetarea protestului fără o consultare suficientă a membrilor. Această percepție a afectat nivelul de încredere al unei părți a personalului didactic.

În același timp, mulți angajați au invocat și motive financiare pentru respingerea unei noi greve generale. În condițiile unor venituri considerate insuficiente, perioada de întrerupere a activității este percepută ca o pierdere suplimentară, cu efecte inclusiv asupra vechimii în muncă.

Cu toate acestea, liderii sindicali speră că protestul din Capitală va beneficia de o participare semnificativă și va transmite un mesaj puternic autorităților înaintea adoptării noii legi a salarizării.

Nemulțumirile față de noua lege a salarizării se extind și în alte sectoare bugetare

Valul de proteste anunțate în sectorul public nu se limitează la învățământ. Federația SANITAS au organizat miercuri o amplă manifestație în Capitală, în semn de nemulțumire față de prevederile proiectului noii legi a salarizării unitare.

Reprezentanții celei mai mari organizații sindicale din sănătate și asistență socială susțin că documentul aflat în dezbatere publică nu aduce majorările salariale așteptate și ar putea determina scăderea veniturilor pentru o parte importantă a personalului din sistem.

Tot miercuri, angajații din sistemul finanțelor publice afiliați Sindicatului Național Solidaritatea au ieșit în stradă în fața Ministerului Finanțelor, între orele 11:00 și 13:00. Participanții utilizează vuvuzele, fluiere, steaguri și bannere pentru a-și susține revendicările.

Principala critică formulată de protestatarii din finanțe vizează coeficienții de ierarhizare prevăzuți în proiectul aflat în dezbatere publică. Aceștia consideră că nivelul propus este mult prea redus în raport cu responsabilitățile și complexitatea activității desfășurate în sistemul finanțelor publice.