Sindicaliștii din toată țara protestează împotriva noii legi a salarizării. Care sunt cerințele

Federaţia Silva avertizează că proiectul noii legi a salarizării ar reduce veniturile personalului silvic cu 25% și cere eliminarea prevederii care ar elimina compensarea fostului spor de risc stabilit de Codul silvic. Sindicaliştii subliniază că această măsură ar afecta mii de angajaţi din sector.

Federaţia Silva cere modificarea proiectului de lege a salarizării

Reprezentanţii Federaţiei transmit că modificările propuse ar avea efect direct asupra veniturilor.

„Dacă proiectul legii salarizării va fi adoptat în forma actuală, s-ar produce o reducere substanţială a veniturilor personalului silvic. Măsura va afecta mii de silvicultori”, precizează sindicaliştii.

Potrivit acestora, cadrul legislativ instituit în 2008 a recunoscut specificul activităţii din domeniul silvic.

„Începând cu 2008, o dată cu adoptarea Codului silvic prin Legea nr. 46/2008, Parlamentul a recunoscut specificul activității silvice și a stabilit acordarea unui spor de risc de 25% din salariul de bază pentru personalul silvic”, se arată în comunicatul emis de Federaţia Silva.

Federaţia Silva avertizează că noua lege a salarizării ar putea reduce veniturile silvicultorilor cu 25%, după ce sporul de risc prevăzut de Codul silvic a fost eliminat. Sindicaliştii cer modificarea proiectului pentru a menține compensația destinată condițiilor de muncă dificile și riscurilor specifice activității silvicultorilor.

„Prin noul Cod silvic din 2024, sporul de risc a fost eliminat, dar legiuitorul a introdus o majorare cu 25% a salariului de bază. Părea că nedreptatea a fost reparată. Dar majorarea nu a mai fost aplicată, fiind suspendată prin OUG nr. 4/2025.
Această reglementare a ținut cont de condițiile dificile de muncă, gradul ridicat de periculozitate, responsabilitatea profesională și riscurile specifice activității desfășurate de silvicultori”, mai transmis sindicaliștii.

Modificările legislative şi eliminarea sporului

Federaţia arată că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod silvic, mecanismul anterior a fost eliminat, fiind introdusă o soluţie compensatorie.

„O dată cu intrarea în vigoare a noului Cod silvic, adoptat prin Legea nr. 331/2024, sporul de risc a fost eliminat. Pentru a evita diminuarea veniturilor personalului silvic şi pentru a menţine recunoaşterea condiţiilor speciale în care acesta îşi desfăşoară activitatea, legiuitorul a introdus în Codul silvic o majorare echivalentă cu 25% a salariului de bază. Părea că nedreptatea a fost reparată. Dar majorarea nu a mai fost aplicată, fiind suspendată prin OUG nr. 4/2025”, afirmă sindicaliştii.

Aceştia subliniază că măsura are caracter de compensare, nu de beneficiu suplimentar: „Aceştia precizează că această prevedere nu reprezintă o majorare salarială propriu-zisă, ci are caracter compensatoriu pentru pierderea sporului de risc, scopul său fiind menţinerea veniturilor aflate în plată şi evitarea reducerii cu 25% a salariilor personalului silvic”.

În forma actuală a proiectului legii salarizării, sindicatele susţin că s-ar ajunge la eliminarea bazei legale a compensării.

„În proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat în consultare la data de 25 mai 2026, art. 36 alin. (1) pct. 18 propune abrogarea art. 137 alin. (4) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic. În fapt, aplicarea acestei prevederi va conduce la diminuarea veniturilor silvicultorilor cu 25%”, susţin sindicaliştii.

Federaţia Silva a transmis către Ministerul Muncii solicitarea de eliminare a articolului din proiect. „Federaţia Silva a solicitat, în 26 mai, Ministerului Muncii eliminarea acestei prevederi din proiectul de lege, afirmând că nu este vorba de „un beneficiu salarial nou”, ci de „compensarea fostului spor de risc” şi protejarea veniturilor existente ale personalului silvic”.

Poziţia sindicaliştilor şi reacţia Ministerului Muncii

Organizaţia sindicală propune eliminarea explicită a punctului din proiectul legislativ. „Formula propusă de Federaţia SILVA este următoarea: „La art. 36 alin. (1) din proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, punctul 18 se elimină”.

Totodată, reprezentanţii Federaţiei îşi exprimă disponibilitatea pentru dialog instituţional. „Federaţia Sindicatelor Silva îşi exprimă „disponibilitatea de a participa la orice formă de consultare, cu argumente juridice, sociale şi profesionale” pentru definitivarea proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel încât veniturile silvicultorilor să nu fie afectate de această lege.”

La nivel guvernamental, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a transmis că au fost analizate numeroase observaţii în urma consultărilor publice. „Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfăşurăm negocieri salariale”, a avertizat Pîslaru, adăugând că, pentru a îndeplini jalonul din PNRR, legea trebuie promulgată până la 31 august.

FNSSM solicită Guvernului şi Ministerului Muncii revizuirea proiectului

Federaţia Naţională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), afiliată Blocului Naţional Sindical, solicită modificarea proiectului noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Organizaţia sindicală avertizează că forma actuală a proiectului poate conduce la diminuări salariale pentru angajaţii din casele teritoriale de pensii. Totodată, atrage atenţia că există riscul menţinerii inechităţilor salariale existente şi al afectării puterii de cumpărare a salariaţilor din sectorul public.

Sindicaliştii cer introducerea unor mecanisme clare, care să asigure uniformizarea salarizării pentru funcţii identice sau similare. Aceştia susţin că este necesară eliminarea diferenţelor salariale generate de interpretări şi aplicări neunitare ale legislaţiei anterioare, considerate o sursă de dezechilibre în sistem.

FNSSM afirmă că reforma salarizării este necesară, însă subliniază că noua lege trebuie să fie construită pe „principii reale de echitate, transparenţă şi predictibilitate”, astfel încât să fie eliminate „diferenţele nejustificate” dintre angajaţii care desfăşoară activităţi similare. De asemenea, organizaţia solicită garanţii privind menţinerea valorii reale a veniturilor în raport cu evoluţia economică.

„Nu se poate construi un sistem modern de salarizare dacă păstrăm dezechilibrele trecutului. Pentru aceeaşi muncă, aceeaşi responsabilitate şi aceeaşi pregătire profesională trebuie să existe aceeaşi recunoaştere salarială”, afirmă sindicaliştii.

Consultări la nivel guvernamental şi termene asumate

FNSSM atrage atenţia că proiectul, în forma actuală, „nu garantează revenirea salariilor la nivelul aflat în plată înainte de aplicarea măsurilor fiscal-bugetare temporare”. Analizele realizate de federaţie indică faptul că, pentru personalul din casele teritoriale de pensii, veniturile rezultate din aplicarea noii legi, începând cu luna ianuarie 2027, ar putea rămâne sub nivelul celor din iunie 2025.

„Apreciem că măsurile temporare adoptate în perioade dificile nu trebuie transformate în pierderi salariale permanente, iar noul sistem de salarizare trebuie să ofere siguranţă şi predictibilitate, nu să consacre efectele unor restricţii bugetare conjuncturale”, mai arată federația.

FNSSM solicită Guvernului României şi Ministerului Muncii revizuirea proiectului înainte de adoptare. Printre cerinţele formulate se află respectarea principiului „salariu egal pentru muncă de valoare egală”, eliminarea inechităţilor salariale existente şi protejarea puterii de cumpărare prin actualizarea anuală a valorii de referinţă.

Sindicaliştii mai cer transparenţă în stabilirea coeficienţilor şi a grilelor de salarizare, menţinerea nivelului drepturilor salariale legal dobândite şi recunoaşterea rolului şi responsabilităţii personalului din casele teritoriale de pensii.

Suspendarea parțială a activității în instanțe și parchete

Activitatea în instanțe și parchete este suspendată parțial marți, ca formă de protest a personalului auxiliar de specialitate și conex din sistemul judiciar față de prevederile noii legi a salarizării. Angajații reclamă că nu au beneficiat de nicio majorare salarială reală în ultimii 10 ani, singurele creșteri fiind obținute prin hotărâri judecătorești definitive pentru corectarea unor aplicări greșite ale fostei legi de salarizare.

„Actualul proiect al legii salarizării riscă să conducă la o nouă înghețare salarială pentru următorii cinci ani”, avertizează sindicaliștii. Joi, activitatea în instanțe va fi complet blocată între orele 08:00 și 12:00.

Reprezentanții Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial au transmis că „în perioada 2–5 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–12:00, activitatea în instanțe și parchete va fi suspendată parțial, iar programul de lucru cu publicul va fi redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente, stabilite de lege”.

Aceștia subliniază că, joi, 4 iunie 2026, în timpul consultărilor pentru Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție”, activitatea va fi oprită total, ca formă de protest față de modul în care proiectul Legii salarizării ignoră revendicările personalului auxiliar de specialitate și conex.

Nemulțumirile legate de proiectul Legii salarizării

Sindicaliștii atrag atenția că „proiectul de lege ignoră revendicările formulate și perpetuează exact mecanismul legislativ care a generat, după adoptarea Legii nr. 153/2017, plafonarea salariilor în perioada 2018–2022, precum și mii de litigii salariale, executări silite, popriri și costuri bugetare uriașe suportate ulterior de statul român”.

Ei reclamă că personalul auxiliar de specialitate și conex nu a beneficiat de majorări reale în ultimul deceniu, singurele creșteri fiind stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pentru corectarea unor aplicări greșite ale legii salarizării anterioare.

Potrivit sindicaliștilor, „actualul proiect al legii salarizării riscă să conducă la o nouă înghețare salarială pentru următorii cinci ani și la reluarea imediată a unui nou val de litigii sistemice în cadrul familiei ocupaționale «Justiție»”.

Aceștia resping „ferm” forma actuală a proiectului, apreciind că aceasta „nu reflectă complexitatea, responsabilitatea și rolul în înfăptuirea actului de justiție al personalului auxiliar de specialitate și conex și nu asigură respectarea principiilor de ierarhizare, egalitate, nediscriminare, stimulare și sustenabilitate asumate chiar prin proiectul legislativ”.

Sindicaliștii au decis convocarea unei noi Adunări Generale Extraordinare pe 5 iunie 2026, pentru a stabili măsurile și formele de protest ce se impun în continuare, în funcție de concluziile întâlnirii programate la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în 4 iunie 2026.