Noua grilă de salarizare riscă să readucă vechile probleme din educație. Daniel David: Oamenii vor căuta artificii pentru a-și crește veniturile

Daniel David critică proiectul noii legi a salarizării unitare și susține că promisiunile făcute profesorilor și cercetătorilor nu sunt respectate integral. Fostul ministru al Educației avertizează că lipsa unor salarii atractive va împinge din nou angajații din sistem să caute soluții compensatorii și le cere decidenților să aducă „normalitatea și speranța” în educație și cercetare.

Daniel David critică noua lege a salarizării: promisiunile făcute profesorilor și cercetătorilor sunt respectate doar parțial

Legea salarizării unitare continuă să stârnească nemulțumiri în sistemul de educație și cercetare, iar fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, susține că proiectul aflat în dezbatere nu respectă integral angajamentele asumate față de profesori și cercetători.

Rectorul Universitatea Babeș-Bolyai afirmă că măsurile propuse rezolvă doar parțial problemele semnalate în ultimii ani și avertizează că lipsa unei salarizări atractive riscă să mențină practicile pe care autoritățile au încercat să le elimine.

Daniel David amintește că a susținut revendicările profesorilor încă din timpul grevei din 2023

Într-un interviu acordat Cluj24, Daniel David a declarat că a avut aceeași poziție atât înainte de a deveni ministru, cât și în perioada în care a condus Ministerul Educației și Cercetării.

El a subliniat că, în calitate de rector al Universității Babeș-Bolyai, a susținut greva profesorilor din 2023 și principalele revendicări formulate atunci de angajații din sistem, în special cele legate de salarizare.

Potrivit acestuia, educația și cercetarea trebuie tratate cu respect, nu prin favoruri acordate punctual, ci prin recunoașterea valorii lor sociale.

În opinia sa, salariile reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care această valoare poate fi recunoscută și, în același timp, un mecanism esențial pentru atragerea tinerilor către cariera didactică și activitatea de cercetare.

„Eu am fost cinstit și transparent în raportarea față de aceste domenii și înainte să fiu ministru și când am fost ministru și sunt și acum.

Ca rector al UBB, am susținut greva și principalele solicitări (mai ales salariale) în 2023! Iar profesorii și ceilalți oameni din sistem știu asta.

Ca ministru, mi-am dorit tratarea cu respect a domeniilor educație și cercetare/știință, nu prin favoruri, ci prin recunoașterea valorii lor sociale reale. Iar salariul este un astfel de mecanism, atât de recunoaștere a valorii sociale, cât și de atragere a tinerilor în sistem”, a spus Daniel David.

Fostul ministru spune că sistemul a fost menținut ani la rând prin „artificii” salariale

Daniel David consideră că una dintre problemele majore ale sistemului este faptul că, de-a lungul timpului, veniturile profesorilor au fost completate prin diverse mecanisme pe care le descrie drept artificii, în loc să fie rezolvate printr-o reformă salarială reală.

El a explicat că, în contextul actualei crize fiscal-bugetare și al programului de guvernare asumat de coaliția aflată la putere, aceste mecanisme au fost printre primele eliminate. Potrivit fostului ministru, deși ele contribuiau la creșterea veniturilor individuale, produceau în același timp efecte negative asupra funcționării sistemului educațional.

Ca exemplu, Daniel David a invocat plata cu ora în învățământul preuniversitar. În opinia sa, aceasta ar trebui să reprezinte o soluție excepțională și voluntară, utilizată doar atunci când anumite ore nu pot fi acoperite de profesori titulari sau suplinitori.

Dacă mecanismul este folosit pentru majorarea indirectă a veniturilor, apar presiuni pentru crearea unor norme suplimentare prin fragmentarea școlilor și a claselor sau pentru evitarea scoaterii la concurs a unor posturi disponibile.

Fostul ministru a atras atenția și asupra situațiilor generate de degrevările de ore, care permit unor cadre didactice să fie scutite de anumite activități, păstrându-și însă salariul integral și reluând ulterior aceleași ore prin plata cu ora.

În plus, numeroase sporuri acordate în completarea salariului de bază au creat, în opinia sa, impresia unei salarizări satisfăcătoare, fără a rezolva însă problema de fond.

„Din păcate, sistemul a fost „liniștit” de-a lungul anilor cu diverse artificii, nu cu măsuri salariale adecvate. Așadar, nu trebuie să ne mirăm că în condiții de criză fiscal-bugetară, în baza unui program de guvernare asumat de întreaga coaliție, s-au eliminat în primul rând artificiile, care, deși creșteau veniturile individuale, afectau procesul educațional.

Spre exemplu, în preuniversitar plata cu ora trebuie să fie un mecanism voluntar și de excepție, pentru orele care nu sunt acoperite de titulari/suplinitori.

Altfel, dacă devine un mecanism mascat de creștere a veniturilor, va exista o presiune de a se crea tot mai multe norme (1) prin fragmentare de școli (și avem școli cu sub 10 copii) și clase (și aveam clase de a VIII-a cu un număr de copii între 1-7), (2) se va evita scoaterea la concurs a unor norme potențial libere și (3) se va distorsiona modul de calcul al valorii plății cu ora (pentru a fi cât mai mare, nu se raporta salariul la tot timpul de lucru).

În plus, degrevările duc la situații complicate fiscal, prin faptul că persoana degrevată de anumite ore (dar cu salariu întreg) ajunge să le reia la plata cu ora. În fine, tot felul de „sporuri” complementare salariului dădeau iluzia unei salarizări adecvate”, a explicat fostul ministru al Educației.

Rectorul UBB avertizează că noua lege nu respectă angajamentele asumate față de sistem

Analizând actualul proiect al legii salarizării unitare, Daniel David afirmă că principalele obiective pe care le-a susținut în timpul mandatului său nu sunt îndeplinite.

El a menționat trei puncte:

1. Salariul mediu brut pe economie ca punct de start pentru profesorul debutant din preuniversitar și pentru asistentul universitar.
2. Corelarea veniturilor din educație cu cele din sănătate (putând considera anii de studiu ca factor moderator).
3. Echivalarea salariului din cercetare, cu cel din educație, pe același nivel profesional.

Potrivit acestuia, deși există anumite majorări salariale, salariul profesorului debutant nu ajunge la nivelul discutat anterior. De asemenea, veniturile din educație nu sunt corelate cu cele din sănătate, iar salariile din cercetare nu sunt echivalate cu cele din educație pe același nivel profesional.

În aceste condiții, fostul ministru transmite un mesaj direct actualilor decidenți, inclusiv unor foști colegi din Guvern, susținând că soluția propusă nu este una corectă și coerentă.

În opinia sa, autoritățile nu pot critica mecanismele care au funcționat ani de zile în sistem și, în același timp, să creeze condițiile pentru reapariția lor.

„Acum, fără să mai fiu ministru, observ că angajamentele față de sistemul de educație-cercetare se implementează doar parțial.

Astfel, uitându-mă la propunerea de lege privind salarizarea unitară, punctul 1 nu este respectat (există o creștere, dar nu la nivelul discutat), punctul 2 nu este respectat, iar punctul 3 nu este respectat (există o creștere, dar nu o echivalare).

Așadar, le spun ferm decidenților de acum, unii foști colegi de-ai mei în Guvern, că nu este în regulă! Nu putem critica și schimba artificiile în sistem, dacă noi le întreținem și readucem în sistem prin astfel de decizii.

Deciziile trebuie să fie raționale și complete: corectăm artificii și excese, dar aducem normalitatea și speranța”, a afirmat Daniel David.

Lipsa salariilor promise ar putea împinge din nou angajații către soluții compensatorii

Daniel David avertizează că, în lipsa unor salarii care să respecte promisiunile făcute și prevederile asumate prin diferite acte normative, profesorii și cercetătorii vor încerca în mod firesc să găsească alte modalități de a-și completa veniturile.

Acest lucru riscă să readucă în sistem tocmai mecanismele pe care autoritățile încearcă acum să le elimine și care, în anumite situații, pot afecta calitatea procesului educațional și a activității de cercetare.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai consideră că statul trebuie să își respecte angajamentele asumate față de educație și cercetare, domenii pe care le consideră fundamentale pentru dezvoltarea unei societăți moderne. În viziunea sa, aceste sectoare au un rol esențial deoarece pregătesc resursa umană pentru toate celelalte domenii de activitate și contribuie la construirea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare.

„Dacă salariile nu sunt adecvate și așa cum s-a promis (inclusiv așa cum s-a angajat în diverse acte normative), în mod justificat oamenii vor căuta artificii pentru a-și crește veniturile, unele, așa cum am arătat mai sus, cu potențiale consecințe negative asupra procesului educațional și de cercetare.

Nu este în regulă și trebuie să normalizăm lucrurile, onorându-ne angajamentele față de educație-cercetare, domenii care – dacă tot vorbim de „ierarhii ale ocupațiilor” – asigură, prin pregătirea tuturor celorlalte domenii, o societate modernă și dezvoltată bazată pe cunoaștere!”, a mai precizat Daniel David pentru sursa citată.