Vor fi schimbări la legea salarizării. Dragoș Pîslaru: Am găsit probleme reale; unele grile nu sunt încă așezate corect, vom corecta

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a prezentat concluziile primelor consultări privind noua lege a salarizării din sectorul public. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuțiile organizate cu instituții publice, parteneri sociali și reprezentanți ai mai multor familii ocupaționale. Oficialul susține că proiectul conține probleme care trebuie corectate, iar legea trebuie adoptată și implementată până la 31 august. În paralel, Ministerul Muncii a publicat documentele care au stat la baza elaborării proiectului pentru a fi supuse dezbaterii publice.

Dragoș Pîslaru spune că proiectul legii salarizării conține probleme care trebuie reanalizate

Dragoș Pîslaru a anunțat că primele consultări desfășurate pe tema noii legi a salarizării au evidențiat atât observații punctuale, cât și probleme de fond care necesită ajustări înainte de adoptarea formei finale.

Potrivit ministrului interimar al Muncii, în această etapă au avut loc două sesiuni generale de informare, una dedicată instituțiilor publice și una partenerilor sociali. Ulterior, au fost organizate consultări cu reprezentanții din Sănătate și Cultură, Educație, instituțiile autofinanțate și familia ocupațională Apărare și Ordine Publică.

„În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia Apărare și Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții. Calendarul consultărilor este public și continuăm întâlnirile în săptămânile următoare”, a scris Dragoș Pîslaru.

Ministrul a precizat că, în paralel cu consultările, au fost publicate proiectul de lege elaborat în perioada mai 2022 – mai 2026, rapoartele Băncii Mondiale, metodologia utilizată la nivel internațional și documentele care au stat la baza procesului de ierarhizare a funcțiilor.

Oficialul a explicat că, în doar câteva zile, ministerul a primit sute de observații formulate atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. Acesta a recunoscut că analiza preliminară a identificat mai multe deficiențe care necesită corecturi.

„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri”, a transmis Dragoș Pîslaru.

Adoptarea legii este legată de reformele asumate prin PNRR

Ministrul interimar al Muncii a atras atenția că actualul context economic este mult mai dificil decât cel în care legea ar fi trebuit să intre inițial în vigoare.

Acesta a arătat că, dacă actul normativ ar fi fost implementat în 2023, așa cum era prevăzut inițial, România ar fi dispus de resurse financiare mai consistente pentru gestionarea tranziției către noul sistem de salarizare.

„Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, autoritățile trebuie acum să gestioneze simultan reducerea deficitului bugetar, constrângerile fiscale și întârzierile în implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp”, a subliniat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a precizat că legea salarizării reprezintă una dintre reformele-cheie asumate de România și că aceasta trebuie adoptată și pusă în aplicare până la data de 31 august.

Guvernul exclude negocierile salariale în cadrul acestei reforme

Dragoș Pîslaru a transmis că procesul de consultare are ca obiectiv îmbunătățirea proiectului de lege, însă nu reprezintă o negociere privind majorările salariale.

Potrivit ministrului, rolul legii este de a crea un sistem coerent și predictibil pentru întreg sectorul public, nu de a rezolva toate nemulțumirile acumulate de diferite categorii profesionale în ultimii ani.

„Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil.

Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a mai arătat că proiectul aflat în dezbatere propune eliminarea a peste jumătate dintre sporurile existente în prezent, măsură pe care o consideră esențială pentru simplificarea sistemului.

„Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni”, a transmis Dragoș Pîslaru.

Indemnizația de dirigenție și salarizarea demnitarilor, printre subiectele sensibile

Ministrul interimar al Muncii a evidențiat că simplificarea sistemului nu trebuie să ducă la eliminarea unor drepturi care reflectă responsabilități suplimentare asumate de anumite categorii profesionale.

În acest context, Dragoș Pîslaru a oferit exemplul indemnizației de dirigenție, despre care spune că trebuie analizată cu atenție înainte de luarea unei decizii.

„Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a precizat că în cadrul consultărilor au fost discutate și teme care depășesc o analiză strict tehnică, inclusiv raporturile dintre diferite categorii profesionale și salarizarea funcțiilor de demnitate publică.

„Consultările au adus în discuție și alte aspecte care depășesc o analiză strict tehnică. De la raporturile dintre diferite categorii profesionale până la salarizarea funcțiilor de demnitate publică, există subiecte care nu pot fi rezolvate exclusiv prin formule și coeficienți. Acestea țin de modul în care societatea românească înțelege responsabilitatea, reprezentarea și serviciul public și necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică într-un interval de câteva săptămâni”, a arătat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a insistat că autoritățile nu vor face promisiuni pe care nu le pot respecta și că procesul de consultare va continua pe baza argumentelor primite din partea celor implicați. În opinia sa, reforma nu trebuie abordată exclusiv din perspectivă tehnică, deoarece în spatele fiecărei funcții din sistemul public se află oameni care asigură funcționarea instituțiilor statului.

„Nu vom promite ceea ce nu putem livra. Nu vom spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuțiile dificile”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a subliniat că noua lege a salarizării trebuie analizată și prin prisma impactului asupra profesorilor, medicilor, polițiștilor, militarilor, asistenților sociali și funcționarilor publici. Acesta consideră că respectul față de angajații statului trebuie să se reflecte în reguli clare, tratament echitabil și decizii transparente.

„În același timp, nu cred într-o abordare rece și tehnocratică. În spatele fiecărei funcții dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, polițiști, militari, asistenți sociali, funcționari publici și multe alte categorii profesionale care fac statul să funcționeze în fiecare zi”, a transmis Dragoș Pîslaru.

Ministrul a atras atenția că timpul rămas pentru finalizarea proiectului este limitat, în condițiile în care legea trebuie asumată politic și promulgată până la sfârșitul lunii august.

„Avem la dispoziție doar trei săptămâni pentru a transforma acest proiect într-o propunere care să poată fi asumată de semnatarii acordului politic și să fie promulgată până la 31 august”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Acesta a precizat că nu toate observațiile formulate în cadrul consultărilor vor putea fi preluate în forma finală a actului normativ, însă fiecare propunere va fi analizată.

„Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită”, a spus Dragoș Pîslaru.

Potrivit ministrului, obiectivul echipei este corectarea problemelor identificate și elaborarea celei mai bune variante posibile în termenul disponibil.

„Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

În încheiere, oficialul a susținut că miza reformei depășește aspectele tehnice și privește modul în care sunt tratați angajații din sectorul public.

„Pentru că o lege a salarizării nu este despre formule și tabele. Este despre oamenii care fac statul român să funcționeze în fiecare zi”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.