Siguranța maritimă, sub presiune. Rusia pune în pericol navigația în apele europene: Sunt în pericol
SURSA FOTO: Dreamstime - Rusia
Paisprezece state europene riverane Mării Baltice și Mării Nordului avertizează asupra unor riscuri tot mai mari pentru siguranța maritimă, generate de interferențele Rusiei asupra sistemelor de navigație prin satelit și de manipularea sistemelor de identificare a navelor. Într-o scrisoare deschisă adresată comunității maritime internaționale, semnatarii cer măsuri urgente pentru protejarea navigației și a echipajelor.
Scrisoare comună: Rusia perturbă navigația în apele europene
Germania, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, Regatul Unit și Suedia au transmis luni un avertisment comun privind intensificarea interferențelor asupra Sistemului Global de Navigație prin Satelit (GNSS) și manipularea Sistemului de Identificare Automată (AIS), fenomene observate tot mai des în regiunea Mării Baltice și a Mării Nordului.
Potrivit documentului, aceste practici afectează direct siguranța navelor comerciale și militare, dar și capacitatea de intervenție în situații de urgență pe mare.
„Ne confruntăm cu apariția unor noi situații de securitate din cauza interferenței tot mai mari a GNSS în apele europene, în special în regiunea Mării Baltice. Aceste tulburări, care provin din Federația Rusă, degradează siguranța navelor internaționale. Toate navele sunt în pericol”, avertizează țările semnatare.
Manipularea AIS crește riscul de accidente și îngreunează salvările
Statele semnatare atrag atenția că falsificarea sau dezactivarea sistemului AIS subminează coordonarea traficului maritim și răspunsul la incidente.
„Falsificarea datelor AIS subminează siguranța maritimă, crește riscul de accidente și împiedică serios operațiunile de salvare”, se arată în scrisoarea comună.
AIS este un instrument esențial pentru identificarea navelor, evitarea coliziunilor și coordonarea operațiunilor de salvare, iar manipularea sa creează vulnerabilități majore în zonele intens tranzitate.
Apel la sisteme alternative de radionavigație
În document, cele 14 state solicită recunoașterea oficială a interferențelor GNSS și a manipulării AIS ca amenințări directe la adresa siguranței și securității maritime. De asemenea, cer autorităților de coastă să se asigure că navele sunt echipate corespunzător și că echipajele sunt instruite pentru operarea în condiții de întrerupere a semnalelor de navigație.
Un punct-cheie al apelului vizează dezvoltarea și cooperarea internațională pentru implementarea unor sisteme alternative de radionavigație terestră, care să poată fi utilizate în cazul pierderii sau degradării semnalului GNSS.
„Subliniem că implementarea deplină și consecventă a reglementărilor Organizației Maritime Internaționale este esențială pentru a asigura siguranța maritimă, buna funcționare a transportului maritim și protecția marinarilor și a mediului marin”, subliniază semnatarii.
Flota-fantomă a Rusiei, un risc tot mai mare în Marea Baltică
Scrisoarea atrage atenția și asupra utilizării tot mai frecvente de către Rusia a așa-numitei „flote-fantomă”, folosită pentru a ocoli sancțiunile internaționale. Aceste nave navighează adesea cu sistemul AIS dezactivat, ceea ce amplifică riscul de coliziuni și incidente maritime.
Suedia a avertizat anterior că această flotă ar putea fi implicată inclusiv în operațiuni de spionaj sau sabotaj. Din ianuarie 2024, autoritățile suedeze au constatat perturbări semnificative ale semnalului GPS în Marea Baltică, iar comandantul marinei suedeze a acuzat direct Rusia de aceste acțiuni, solicitând sprijin din partea NATO.
Potrivit semnatarilor, interferențele sunt folosite atât pentru a induce insecuritate, cât și pentru a ascunde mișcările navelor militare sau ale flotei-fantomă, ceea ce transformă regiunea într-un punct sensibil pentru siguranța maritimă europeană.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





