Cum ar vota românii la un referendum pentru Unire
Potrivit cercetării sociologice realizate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, 56% dintre respondenți afirmă că ar vota „pentru” reunirea Republicii Moldova cu România, dacă un astfel de referendum ar avea loc.
În același timp, 37% dintre români declară că nu ar susține Unirea, iar 7% spun că nu au o opinie clară asupra subiectului.
Rezultatele arată că, deși ideea reunificării beneficiază de sprijin majoritar, nivelul opoziției este semnificativ, ceea ce reflectă un subiect sensibil și controversat în spațiul public.
Metodologia sondajului CURS
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste.
Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), în perioada 14–23 ianuarie 2026, pe un eșantion probabilist, multistadial și stratificat.
Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost validate pe baza statisticilor INS și ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.
Maia Sandu: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”
În paralel cu datele sondajului, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut o declarație publică rară și fermă pe tema Unirii, într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici.
Întrebată direct dacă ar susține reunirea cu România, șefa statului de la Chișinău a răspuns fără echivoc:
„Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.”
Declarația vine în contextul presiunilor geopolitice exercitate de Rusia și al dificultăților tot mai mari în menținerea stabilității democratice în regiune.
Context geopolitic și limitele realității politice
Maia Sandu a explicat că situația internațională actuală face tot mai complicată supraviețuirea unui stat mic aflat la granița unor interese geopolitice majore.
„Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană.
Dar ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea.”
Poziția liderului de la Chișinău indică o distincție clară între opțiunea personală privind Unirea și direcția politică asumată oficial, axată pe integrarea europeană.
