Rolul concret al României nu este explicat de către autorități
Războiul de la granițele României și tensiunile din interiorul alianței nord-atlantice obligă statele europene să își regândească strategiile de apărare. Discuția despre o implicare mai amplă a Uniunii Europene în domeniul securității capătă tot mai multă greutate, însă în România opinia publică rămâne fără o direcție clară.
Un sondaj INSCOP indică un echilibru aproape perfect între cele două opțiuni majore. Pe de o parte, 41,7% dintre români susțin transferul unor atribuții de securitate și apărare către instituțiile europene, considerând că o abordare comună ar oferi mai multă protecție în fața unor amenințări militare. Pe de altă parte, 43,2% cred că statele membre trebuie să își păstreze integral controlul asupra deciziilor militare, inclusiv în situații de criză.
Potrivit sociologului Remus Ștefureac, această distribuție a răspunsurilor nu reflectă o polarizare ideologică solidă, ci mai degrabă o lipsă de claritate în rândul populației. El susține că mesajele transmise de autorități sunt adesea simplificate excesiv, punând accent exclusiv pe protecția oferită de NATO, fără a explica rolul concret al României în cadrul alianței.
În realitate, subliniază Remus Ștefureac, principala structură de apărare NATO prezentă pe teritoriul României este Armata Română. Aceasta se confruntă de ani de zile cu probleme de finanțare, în condițiile în care alocarea minimă de 2% din PIB pentru apărare nu a fost constant respectată, deși mediul de securitate regional s-a deteriorat vizibil.
„Vedem două tabere în rândul românilor, însă acest lucru nu indică neapărat o împărțire netă a societății, ci mai degrabă o stare de confuzie, întreținută și de discursul elitelor politice de la noi. Este invocată frecvent formula „ne apără NATO”, fără să se explice că cea mai importantă forță de apărare a NATO de pe teritoriul României este chiar Armata României. O armată subfinanțată cronic, care ar fi trebuit să beneficieze cel puțin de acel prag de 2% din PIB, de multe ori nerespectat. Toate acestea în condițiile în care avem un război la graniță și un agresor care, de-a lungul istoriei, a avut de prea multe ori trupe pe teritoriul nostru”, a declarat sociologul Remus Ștefureac la Digi24.
Datele sondajului arată și diferențe politice și generaționale
Opțiunea pentru o apărare mai integrată la nivel european este mai frecvent întâlnită în rândul alegătorilor USR, urmată de cei ai PNL, PSD și AUR, cu o prezență semnificativă în rândul tinerilor sub 30 de ani.
În schimb, susținerea pentru menținerea atribuțiilor de securitate exclusiv la nivel național este dominantă în rândul votanților AUR, urmați de simpatizanții PNL și PSD, iar într-o proporție mai redusă de cei ai USR.
Rezultatele conturează imaginea unei societăți aflate într-un moment de incertitudine strategică, în care dezbaterea despre suveranitate și cooperare europeană rămâne deschisă.
