Ce îi preocupă cel mai mult pe români în 2026. Inflația rămâne în top, dar apare altă îngrijorare

Majoritatea românilor consideră că statutul de membru al Uniunii Europene a adus beneficii țării, în timp ce inflația, creșterea prețurilor și costul vieții rămân principalele preocupări pe care cetățenii le-ar dori abordate de Parlamentul European.

Sondajul care arată două realități despre România: susținerea pentru UE și presiunea costului vieții

Datele apar în ediția de primăvară a sondajului Eurobarometru realizat la comanda Parlamentului European, care analizează percepțiile cetățenilor din statele membre asupra apartenenței la UE, priorităților politice și perspectivelor privind viitorul.

Potrivit studiului, 73% dintre respondenții din România afirmă că țara a beneficiat, în ansamblu, de apartenența la Uniunea Europeană. Valoarea este apropiată de media înregistrată la nivel european, de 74%, indicând un nivel ridicat de susținere pentru statutul de stat membru al blocului comunitar.

Alți 23% dintre românii participanți la sondaj consideră că România nu a avut beneficii ca urmare a apartenenței la UE, iar 4% nu au oferit un răspuns la această întrebare.

Oportunitățile de muncă, printre principalele avantaje ale apartenenței la UE

Întrebați care sunt cele mai importante beneficii aduse de apartenența la Uniunea Europeană, românii au indicat pe primul loc crearea de noi oportunități de muncă. Pe lista avantajelor menționate se mai află consolidarea cooperării între statele membre și contribuția Uniunii Europene la protejarea păcii și securității.

În ceea ce privește prioritățile pe care Parlamentul European ar trebui să le trateze, inflația, creșterea prețurilor și costul vieții se află pe primul loc. Aceste probleme sunt menționate de 42% dintre respondenții din România.

Economia și crearea de locuri de muncă reprezintă o altă preocupare importantă, indicată de 41% dintre participanții la sondaj, în timp ce apărarea și securitatea Uniunii Europene ocupă următoarea poziție, cu 31%.

Pe lista temelor considerate importante de români se mai regăsesc sănătatea publică, agricultura și securitatea alimentară, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, precum și autonomia Uniunii Europene în domeniul industriei și energiei.

Percepția asupra calității vieții rămâne sub media europeană

Sondajul arată diferențe între România și media Uniunii Europene în privința nivelului de satisfacție legat de calitatea vieții. Dacă la nivel european 83% dintre cetățeni spun că sunt mulțumiți de calitatea vieții lor, în România procentul este de 63%.

Diferența de 20 de puncte procentuale reflectă o percepție mai rezervată a românilor asupra condițiilor de trai. Când au fost întrebați ce ar contribui cel mai mult la îmbunătățirea nivelului de trai, respondenții au indicat în primul rând situația financiară și capacitatea de a acoperi cheltuielile zilnice.

Accesul la servicii medicale, sănătatea fizică și mintală, locuințele accesibile și siguranța locurilor de muncă se află, de asemenea, printre aspectele considerate importante pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi.

În ceea ce privește starea emoțională asociată viitorului, incertitudinea este menționată cel mai frecvent de români, de 37% dintre participanții la sondaj. Alte emoții indicate sunt speranța, cu 49%, încrederea, cu 40%, și seninătatea, cu 22%.

Uniunea Europeană este percepută ca factor de stabilitate

Datele sondajului arată că 60% dintre români se declară optimiști cu privire la viitorul țării, iar procentul crește la 76% atunci când este vorba despre viitorul propriei familii.

Totodată, 74% dintre respondenții din România consideră că Uniunea Europeană reprezintă un factor de stabilitate într-o perioadă marcată de numeroase crize. Mai mult, 54% apreciază că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva riscurilor globale și a amenințărilor la adresa securității ar trebui să fie mai important în viitor.

Sondajul Eurobarometru de primăvară a fost realizat între 9 aprilie și 4 mai 2026 în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cercetarea a inclus 26.421 de persoane, iar în România au fost intervievate 1.045 de persoane în perioada 9-29 aprilie 2026, prin interviuri față în față.