Scrisoare în atenția Comisiei Europene

Scrisoare în atenția Comisiei Europene
Publicat de Iulian Luca la 12 iunie 2026, 14:48

Către 

Comisia Europeană

În atenția: 

Doamnei Ursula von der Leyen, Președinte al Comisiei Europene

Doamnei Kaja Kallas, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe

Stimate Doamne, 

În data de 5 iunie 2026, o dronă marină ucraineană a explodat în Portul comercial Constanța. Explozia a provocat daune materiale. Din fericire, nu au existat victime. S-a generat însă panică și activitățile turistice au fost perturbate pe întreg Litoralul românesc.

Conjunctura și informațiile sunt cu totul preocupante. Gravitatea situației este adâncită de faptul că informațiile publice relative la eveniment sunt puține, neclare, parazitate de contradicții între autorități și dinamitate de lipsa cvasi-totală a încrederii în autoritățile publice. 

De precizat, în primul rând, că drona a staționat în port mai mult de 4 ore, fără ca vreo structură oficială a Statului român să intervină și fără ca aliații din NATO și din UE să fie încunoștințați. Informația că drona este ucraineană a venit târziu, cu doar 20 de minute înainte de explozie, conform ministrului Apărării din România. 

Din declarațiile publice ale statului ucrainean, rezultă că drona s-a auto-detonat. Așadar, dacă ne încredem în această informație publică, drona a fost în permanență în afara controlului vreunei autorități sau al vreunui centru de comandă, deși pătrunsese în incinta unui port comercial. Suplimentar, vom reține că în zonă au mai fost alte 3 drone, de aceeași proveniență, care s-au auto-detonat în larg. 

Ni s-a explicat public că aceste patru drone maritime ar fi vizat distrugerea petrolierului Safeen Elona, navă sub pavilion UAE care nu se află sub sancțiuni. De aici concluzia că, în apele teritoriale ale unui stat membru UE și NATO, Ucraina a desfășurat o operațiune de piraterie. 

Atragem atenția asupra faptului că România nu are capacitățile necesare de a identifica astfel de pericole, iar autoritățile ucrainene cunosc foarte bine acest lucru.

Situația este gravă pentru că astfel de incidente se pot întâmpla și în cazul statelor din zona Mării Baltice (Estonia, Letonia, Lituania) și în cazul țărilor UE cu ieșire la Marea Neagră. 

Mai mult, trebuie reținut că traseul dronei până în apropierea unui uriaș depozit de țiței și carburant, a unui depozit de metanol și a unui depozit de azotat de amoniu, facilități logistice situate într-un port comercial, este mai mult decât bizar – deplasarea dronei, reconstituită digital, se face în linii drepte, în unghiuri drepte, imposibile în cazul unei derive cauzate de scăparea de sub control ca urmare a unei acțiuni de bruiaj. 

Dacă explozia dronei ar fi fost cu 300 de metri mai aproape de aceste facilități logistice, Portul Constanța și, mai ales, orașul Constanța, ar fi fost victime ale unei catastrofe de proporții. Doar norocul a făcut să nu asistăm la o explozie similară cu cea din Beirut din august 2020. 

Portul Constanța este cel mai mare port românesc, o facilitate logistică de care depinde întreaga economie națională a României, o parte din economia UE și, mai ales, o parte substanțială din economia de război a Ucrainei. A plasa, a deplasa și a lăsa nesupravegheate drone militare, cu capacități destructive enorme, într-un asemenea port comercial, este extrem de grav și este de natură a slăbi susținerea populației UE, în special a populației României, pentru eforturile de război ale Ucrainei contra Rusiei, eforturi susținute cu bani, arme, active, resurse logistice și de personal de toate popoarele statelor membre ale UE, inclusiv poporul român. 

Incidentul nu este izolat. Asemenea „surprize” au avut și grecii, și finlandezii, și statele baltice, și Republica Moldova. 

Ucraina are dreptul să se apere contra Rusiei, dar și popoarele statelor membre ale UE au dreptul să pretindă siguranță, respect și decență la ele acasă. Acest lucru trebuie subliniat și întărit de către toate țările care au graniță cu acest conflict militar care se desfășoară preponderent pe teritoriul Ucrainei.    

Vă solicităm, de aceea, să puneți în vedere aliatului dvs. ucrainean :

-să explice pe deplin circumstanțele și cauzele incidentului din portul Constanța, din data de 5 iunie 2026, cauzat de o dronă ucranieană, inclusiv dacă este vorba de o operațiune de tip false flag

-să dea asigurări că dronele răspândite în Marea Neagră sunt sigure din punctul de vedere al obiectivelor civile și ale populației; 

-să anunțe în timp util autoritățile statelor riverane la Marea Neagră (minus Rusia, desigur), prin sistemul comunicațiilor militare, cu urgența necesară evitării unor catastrofe, orice incident de natura celui care s-a petrecut în Portul Constanța în data de 5 iunie 2026 și care, din neglijență sau din lipsă de comunicare utilă, s-ar putea repeta, cu consecința catastrofale. 

Apelăm la Comisia Europeană din două considerente: 

  1. Există deja precedentul generat de incidentul din Grecia de la începutul lunii mai 2026; 
  2. Există o îngrijorare legitimă în cazul mai multor state membre UE aflate la granița conflictului că se dorește angrenarea lor în acest război. 

Credem că este esențial ca, de la vârful Uniunii Europene, să se transmită un mesaj foarte clar că nu este acceptabil un comportament neglijent care să pericliteze viețile unor cetățeni europeni și securitatea statelor noastre. 

De altfel, s-au înmulțit cazurile în care drone sau rachete sunt deviate de apărarea ucraineană către state membre UE. În România, cu o săptămână înainte de incidentul cu drona marină, a mai existat o situație foarte gravă generată de o dronă deviată de Ucraina într-o zonă urbană foarte populată din țara noastră.  

Această scrisoare, precum și răspunsurile dvs. vor fi făcute publice, date fiind interesul public imens și emoția negativă cauzată populației de respectivul incident. 

Cu considerație, 

Gheorghe Piperea

Adrian Axinia 

Georgiana Teodorescu  

Europarlamentari ECR GROUP

 

 

 

Articol plătit de ECR Group din Parlamentul European.

Informații articol
Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.