Scut anti-dronă pentru porturile din România. Cum arată sistemele care pot neutraliza amenințări aeriene și maritime

Două sisteme anti-dronă sunt testate la Constanța pentru protejarea porturilor militare de la Marea Neagră. Tehnologiile pot detecta amenințări aeriene și maritime, iar unul dintre sisteme poate neutraliza dronele prin bruiaj, fără utilizarea rachetelor.

Două sisteme cu roluri diferite sunt testate la Constanța

Sistemele Santinel și BlackTalon au funcții diferite, dar sunt concepute pentru a lucra împreună în protejarea infrastructurii militare.

Santinel este destinat atât supravegherii mediului subacvatic, cât și identificării amenințărilor aeriene. Prin intermediul senzorilor subacvatici, sistemul poate detecta drone maritime, mini-submarine și posibile incursiuni sub apă.

În același timp, tehnologia poate supraveghea spațiul aerian, poate detecta și urmări țintele și poate stabili care dintre acestea reprezintă o amenințare pentru zona protejată. Informațiile sunt apoi transmise către sistemele capabile să intervină pentru neutralizarea țintei.

Aici intervine BlackTalon, sistemul destinat combaterii dronelor care pătrund în zona protejată.

BlackTalon va supraveghea portul militar pe o rază de 10 kilometri

BlackTalon urmează să fie instalat pe acoperișul unei clădiri din portul militar Constanța și va putea supraveghea zona pe o rază de 10 kilometri.

Datele colectate de echipament vor fi transmise în timp real către un centru de monitorizare.

Sistemul utilizează mai multe tipuri de senzori, inclusiv electro-optici, infraroșu și radar. Aceștia scanează permanent spațiul aerian din apropiere și permit identificarea și clasificarea unei posibile amenințări.

Odată detectată o dronă considerată periculoasă, BlackTalon poate trece la etapa de neutralizare.

Dronele pot fi neutralizate prin bruiaj

Spre deosebire de sistemele care folosesc rachete pentru distrugerea fizică a unei ținte, BlackTalon se bazează pe războiul electronic.

Echipamentul poate emite semnale de bruiaj care întrerup frecvențele folosite pentru comunicația dintre dronă și operator. Sistemul poate afecta și legătura dronei cu semnalele de navigație prin satelit.

După pierderea comunicației și a ghidajului, drona poate fi forțată să aterizeze, poate declanșa procedura de întoarcere la punctul de plecare sau se poate prăbuși.

Sistemul funcționează astfel în trei etape principale: detectarea și identificarea amenințării, neutralizarea prin război electronic și eliminarea pericolului pentru zona protejată.

Tehnologiile ar urma să ajungă și în alte porturi militare

Testarea face parte dintr-un program desfășurat împreună cu Marina Statelor Unite. Patru astfel de sisteme sunt prevăzute și pentru porturile militare din Brăila, Mangalia și Tulcea, extinzând protecția împotriva dronelor în mai multe puncte strategice.

Măsurile vin după o serie de incidente produse în zona Mării Negre. Pe 5 iunie, o dronă maritimă a pătruns în portul Constanța și a explodat.

Un alt incident s-a produs pe 26 august, când o dronă a ajuns la mal în apropierea șezlongurilor. Doi turiști au tras-o la mal, expunându-se pericolului reprezentat de dispozitiv.

Noile sisteme sunt destinate tocmai identificării timpurii a unor asemenea amenințări și intervenției înainte ca acestea să ajungă în zonele protejate.