Nicușor Dan a explicat că această inițiativă se înscrie într-un context regional complicat, marcat de vecinătatea cu Rusia. Președintele a arătat că există o diferență majoră între a avea un vecin cu care relațiile sunt stabile și a avea ca vecin un stat precum Rusia, iar acest fapt influențează direct politicile de securitate și nivelul cheltuielilor în domeniul apărării.
Nicușor Dan a vorbit despre serviciul militar obligatoriu
În același context, șeful statului a vorbit și despre sprijinul acordat Ucrainei, susținând că situația de securitate din regiune impune ajustări atât în strategia de apărare, cât și în alocările bugetare.
„Nu se pune problema de așa ceva în acest moment. Dar, în urmă cu trei luni, în România a fost instituit un serviciu voluntar: cei care doresc pot fi plătiți de statul român pentru această activitate și pot rămâne în interiorul structurilor militare ale României. Acesta este și motivul pentru care România sprijină Ucraina. Una este să ai un vecin cu care te înțelegi și alta este să ai ca vecin Rusia; în acest context, și cheltuielile tale se schimbă”, a declarat Nicușor Dan la Kanal D.
Acest serviciu voluntar a fost instituit în România în urmă cu trei luni și oferă posibilitatea cetățenilor interesați să se implice în activități militare, fiind remunerați de statul român. Participanții pot rămâne integrați în structurile militare ale României, măsura având ca obiectiv principal consolidarea securității naționale.
Nicușor Dan, despre dronele rusești: „Nu e vorba de teamă, ci de o decizie de oportunitate”
Întrebat dacă România evită să doboare drone rusești din teamă, președintele Nicușor Dan a respins această interpretare, explicând că este vorba despre o analiză complexă a situației.
„Nu e vorba să ne temem, e chiar o decizie de oportunitate. Trebuie să punem în context. Nu suntem singura ţară care a avut drone şi nu suntem singura ţară care nu le-a dat jos. Am avut drone deasupra aeroporturilor prin Europa, nu a tras nimeni după ele. Polonia a dat patru jos din 19, restul de 15 au zburat pe acolo”, a declarat președintele într-o emisiune difuzată sâmbătă seara la Kanal D.
Șeful statului a subliniat că situațiile de acest tip nu sunt izolate și că statele europene au abordări diferite, în funcție de riscurile asociate fiecărui incident.
Nicușor Dan a explicat că doborârea unei drone nu este o decizie simplă și poate implica riscuri suplimentare, mai ales în zonele populate sau în apropierea frontierelor.
„Când ai o dronă la 500 de metri de graniţa cu Ucraina, în funcţie de poziţia din care loveşti, poţi să loveşti Ucraina. Dacă ea zboară deasupra unei localităţi nu poţi să tragi ca să loveşti acolo. Sunt multe situaţii”, a afirmat președintele.
Acesta a precizat că nu dorește să intre în detalii de ordin militar, unele dintre acestea fiind clasificate, dar a insistat asupra faptului că protejarea populației este prioritară.
Cine decide doborârea dronelor
Potrivit președintelui, în România decizia de a doborî o dronă aparține comandantului misiunii, care evaluează în timp real contextul și riscurile.
„Sper să nu mai avem drone, dar dacă vom avea şi dacă nu punem în pericol pe locuitori şi să facem mai mult rău, veţi vedea drone doborâte în românia. Sunt multe ramificaţii pe acest subiect, unele publice, unele de secret militar”, a adăugat Nicușor Dan.
