Generalul a subliniat că programul de instruire nu va fi unul complet specializat, ci se va concentra pe o pregătire militară de bază, menită să ofere participanților capacitatea de a fi încadrați ulterior în anumite poziții din structurile organizatorice ale Armatei Române. El a explicat că nu este realist să se aștepte cineva ca, în doar patru luni de pregătire, voluntarii să devină piloți de F-16, trăgători cu instalațiile Patriot sau ochitori de tanc, scopul fiind formarea unei rezerve funcționale și bine instruite pentru nevoile operaționale.
Programul militar voluntar este condiționat de buget și modificări legislative
Generalul Gheorghiță Vlad a arătat că Ministerul Apărării Naționale a identificat ca soluție modificarea Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, pentru a introduce conceptul alternativ de serviciu militar voluntar în termen. Statul Major al Apărării, prin structurile subordonate, este pregătit să demareze programul începând cu anul viitor, în funcție de alocările financiare.
Conform planului, în primii ani se va urmări formarea între 1.000 și 10.000 de militari voluntari anual, iar capacitățile de instruire vor crește treptat din al doilea și al treilea an, astfel încât armata să-și poată îndeplini integral misiunile asumate.
Generalul a explicat că selecția va fi una riguroasă. Candidații trebuie să treacă examene psihologice și medicale adecvate, dar și probe fizice corespunzătoare specialității militare pentru care optează. Pregătirea va fi una de bază, axată pe deprinderea disciplinei militare, a tacticilor fundamentale de apărare și a spiritului de echipă, nu pe formarea de specialiști de înalt nivel într-un timp scurt.
„MApN a adus în discuţia publică această problemă, din punctul meu de vedere, de securitate naţională. Rezerva operaţională se situează undeva la o medie de 48 de ani în momentul de faţă. Conform legii, soldaţii gradaţi din rezerva operaţională pot fi menţinuţi şi în lucrările de mobilizare până la vârsta de 55 de ani. Cadrele militare, cele care au activat sau au fost avansate la gradele de subofiţer, maistru militar, ofiţer ca urmare a parcurgerii unor anumite stadii de pregătire în virtutea pregătirii pe care au avut-o, pot fi menţinuţi în activitate până la o vârstă de 63 de ani, după care sunt trecute în postura de retragere”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad într-o conferinţă de presă.
Media de vârstă a rezervei operative a armatei este de aproximativ 48 de ani
Unul dintre motivele pentru care Ministerul Apărării dorește relansarea programului de instruire voluntară este îmbătrânirea rezervei operative a armatei. În prezent, media de vârstă a acestei rezerve este de aproximativ 48 de ani.
„Soluţia pe care Ministerul Apărării a identificat-o este modificarea legii 446, legea pregătirii populaţiei pentru apărare şi introducerea acestui serviciu alternativ, de militar voluntar în termen. Statul Major al Apărării, prin structurile subordonate, are capacitatea de a începe în funcţie de alocările bugetare, începând de anul viitor, acest program de pregătire pentru militari. În funcţie de alocările bugetare, repet, dacă avem alocări bugetare, putem să pregătim între 1.000 şi 10.000 de militari în termen voluntari pe an. Urmând ca din anul doi, anul trei, aceste capacităţi să crească gradual, astfel încât să putem să ne îndeplinim misiunile”, a mai spus Şeful Statului Major al Apărării.
Conform legislației, soldații și gradații din rezerva operațională pot fi menținuți în activitate până la 55 de ani, iar cadrele militare – subofițeri, maiștri militari și ofițeri – pot rămâne în serviciu până la vârsta de 63 de ani, după care trec în retragere. În acest context, generalul Vlad a subliniat că este esențială formarea unei rezerve tinere, bine instruite și motivate, capabile să răspundă cerințelor actuale de securitate națională.
„Pentru anumite categorii de militari vor trebui să îndeplinească anumite condiţii fizice, să aibă anumite examene psihologice şi examene medicale corespunzătoare specialităţii în care sunt încadraţi. Nu o să fie o pregătire militară specializată 100%, să ne gândim că în patru luni o să fim în măsură să scoatem piloţi de F-16, ochitori de tanc sau trăgătorii cu instalaţiile Patriot. Este o pregătire militară de bază astfel încât să-i dea capacitatea de a fi încadrat în anumite poziţii în ştatele de organizare ale Armatei României”, a subliniat generalul.
Șeful Statului Major al Armatei a vorbit și despre procedura de mobilizare a cetățenilor români aflați în străinătate
În cadrul aceleiași conferințe de presă, șeful Statului Major al Armatei a fost întrebat despre procedura de mobilizare a cetățenilor români aflați în străinătate în cazul unei situații de război. Generalul Gheorghiță Vlad a precizat că apărarea națională este o datorie constituțională pentru fiecare cetățean al României, indiferent dacă acesta are domiciliul în țară sau peste hotare.
Potrivit proiectului de modificare a Legii 446, termenul de prezentare la unitățile militare în caz de mobilizare va fi redus la 15 zile. Ordinele de mobilizare vor fi emise și pentru cetățenii români aflați în afara granițelor. Generalul a explicat că nu se poate estima câți dintre aceștia se vor prezenta efectiv, dar subliniază că este o obligație legală și morală pentru toți.
În prezent, participarea la exercițiile de mobilizare înregistrează un procent de prezentare de aproximativ 83%, ceea ce, potrivit șefului Statului Major, demonstrează că o mare parte a populației rămâne responsabilă și conștientă de importanța apărării naționale.
„Apărarea naţională este o datorie constituţională pentru fiecare cetăţean al României. Drept urmare, indiferent că avem domicilul stabil în România sau în afara teritoriului naţional, ordinele de mobilizare vor fi eliberate.
În conformitate cu proiectul de Lege 446, care sper din tot sufletul ca astăzi să fie aprobat, termenul de prezentare la unităţile în care sunt luaţi în evidenţă este modificat la 15 zile. Nu aş putea să fac acum o supoziţie câţi dintre cei care au domicilul stabil în străinătate se vor prezenta la mobilizare. Dar, repet, este o datorie constituţională a fiecăruia şi o obligaţie legală”, a completat şeful Statului Major al Armatei.
Generalul Gheorghiță Vlad a recunoscut că o parte dintre cetățenii români ar putea alege să părăsească țara
Generalul Gheorghiță Vlad a recunoscut că, în eventualitatea unui conflict, o parte dintre cetățenii români ar putea alege să părăsească țara, considerând că acest comportament este natural. El a făcut o paralelă cu situația din Ucraina, dar și cu perioada de după Revoluția din 1989, când mulți tineri au emigrat.
Totuși, oficialul militar a subliniat că prioritatea statului român trebuie să fie menținerea unei mase consistente de cetățeni care să ducă efortul de război și să contribuie la apărarea națională.
„Avem o populaţie responsabilă. Dacă avem procent de prezentare peste 80- 83%, înseamnă că încă mai avem cetăţeni responsabili care privesc siguranţa naţională ca o necesitate a fiecărui cetăţean. Procentele respective, pe mine mă mulţumesc. Da, este natura umană ca, în cazul unui conflict, parte din cetăţenii României să aleagă să părăsească teritoriul naţional. Am văzut şi în Ucraina, dar în egală măsură am văzut şi imediat după Revoluţie. Foarte mulţi tineri au ales să plece din ţară. Important e să avem o masă mare a populaţiei care să ducă efortul de război. Despre asta este vorba.
Vom avea şi cetăţeni care vor decide. Vor fi opţiuni individuale, dar noi ca politică de stat trebuie să încurajăm ca cetăţeanul român şi trebuie să facem educaţie în acest sens, să fie responsabil şi să îndeplinească misiunile constituţionale, atribuţiile constituţionale”, a conchis acesta.
MApN nu este responsabil cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură
Generalul Gheorghiță Vlad a spus și că Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu este responsabil cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură, subliniind însă că aceasta reprezintă o problemă de securitate națională și necesită revizuirea sistemului de adăposturi. Generalul a explicat că, deși MApN nu gestionează aceste facilități, ministerul deține o evidență a adăposturilor existente, inclusiv a rețelei de metrou care poate fi folosită în caz de nevoie.
„Ministerul Apărării Naţionale nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură. În schimb este o problemă de siguranţă naţională şi s-a văzut foarte clar în conflictul din proximitatea graniţelor României că este absolut necesar să revedem acest sistem de adăposturi”, a declarat generalul.
MApN deține date despre clădirile cu subsoluri de peste două niveluri și planuri de evacuare pregătite cel puțin pentru unitățile militare, însă generalul Gheorghiță Vlad a recunoscut că există mult spațiu de îmbunătățire în domeniu. Aceasta include atât coordonarea între instituții, cât și asigurarea funcționalității adăposturilor pentru civili în situații de urgență.
„Vreau să vă asigur în schimb de un alt lucru. Ministerul Apărării Naţionale are o evidenţă a unei bune părţi a acestor adăposturi. Avem o evidenţă a reţelei de metrou care poate fi folosită în acest scop. Avem o evidenţă a tuturor clădirilor cu subsol peste două niveluri şi avem planuri de evacuare pregătite cel puţin pentru unităţile militare sau în ceea ne priveşte, pentru sarcinle pe care le avem, pentru evacuare. Dar există foarte mult spaţiu de îmbunătăţire în acest domeniu”, a subliniat şeful Statului Major al Armatei.
Bucureștiul și județul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecție civilă
Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Bucureștiul și județul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecție civilă, respectiv 588, însă doar o treime dintre acestea sunt operaționale. Alte județe cu un număr semnificativ de adăposturi sunt Dolj (213), Galați (185), Prahova (183), Constanța (114), Bihor (96) și Brașov (93). La polul opus, șapte județe au mai puțin de opt adăposturi, iar Neamțul dispune de un singur adăpost.
Raportul arată că România dispune de zece ori mai puține adăposturi pentru protecția civililor în caz de război comparativ cu Finlanda, o țară cu o populație de aproximativ 6 milioane de locuitori. Această diferență evidențiază necesitatea urgentă a modernizării și extinderii infrastructurii de protecție civilă în România.
