Șeful FMI anunță prețuri mai mari din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Economia mondială va încetini, iar inflația va crește

Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că războiul din Orientul Mijlociu poate crește inflația globală și încetini economia mondială, pe fondul crizei energetice și pe fondul perturbării piețelor internaționale.

FMI avertizează asupra unei inflații globale

Fondul Monetar Internațional (FMI) a transmis un avertisment ferm privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu, subliniind riscuri semnificative pentru stabilitatea economiei globale. Conform evaluărilor instituției, tensiunile geopolitice au început deja să influențeze piețele energetice internaționale, determinând creșteri ale prețurilor și presiuni inflaționiste la nivel mondial.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat că instituția se pregătește pentru o revizuire în scădere a prognozelor de creștere economică globală, în paralel cu o ajustare în creștere a estimărilor privind inflația.

„Chiar dacă conflictul se va încheia rapid, FMI este pregătit să reducă previziunile pentru creșterea economică și să majoreze prognoza pentru inflație”, a spus Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.

Criză energetică declanșată de perturbări în lanțurile de aprovizionare

Conflictul a generat perturbări majore în fluxurile internaționale de energie, în special în transportul petrolului și gazelor naturale. Blocajele din Strâmtoarea Ormuz au redus semnificativ capacitatea de livrare globală, afectând aproximativ o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi.

Această situație a dus la o scădere estimată a ofertei globale de energie și la creșteri ale prețurilor pentru carburanți, energie electrică și produse derivate, inclusiv îngrășăminte și materii prime industriale.

Inflație alimentată de energie scumpă și incertitudine geopolitică

Conform analizei FMI, chiar și în cazul unei încetări rapide a conflictului, efectele economice nu vor dispărea imediat. Șocul energetic actual este suficient pentru a produce:

• creșterea prețurilor la combustibili și alimente
• încetinirea investițiilor globale
• presiuni suplimentare asupra lanțurilor de aprovizionare
• reducerea ritmului de creștere economică globală

Instituția subliniază că economia mondială funcționează într-un mediu tot mai vulnerabil la șocuri externe, unde volatilitatea geopolitică devine un factor macroeconomic central.

„În schimb, toate drumurile duc acum la prețuri mai mari și creștere mai lentă,” a spus Georgieva, pentru publicația citată.

„Trăim într-o lume cu incertitudine ridicată. Toate acestea înseamnă că, după ce ne vom reveni din acest șoc, trebuie să fim atenți la următorul.”, a spus șefa FMI, menționând tensiunile geopolitice, progresele tehnologice, șocurile climatice și schimbările demografice.

Economiile vulnerabile, cele mai expuse la criză

FMI atrage atenția că efectele economice nu sunt distribuite uniform. Statele dependente de importurile de energie și cu resurse fiscale limitate sunt cele mai afectate.

Kristalina Georgieva a evidențiat că multe economii emergente nu dispun de spațiul bugetar necesar pentru a compensa creșterea prețurilor, ceea ce poate amplifica riscul de instabilitate socială.

„Impactul a fost asimetric, afectând cel mai mult țările importatoare de energie, dar chiar și exportatori de energie, cum ar fi Qatar, resimt efectele atacurilor iraniene asupra facilităților lor de producție. Qatar se așteaptă că va dura trei până la cinci ani pentru a-și restabili 17% din producția de gaz natural din cauza pagubelor”, a spus Georgieva.

În acest context, presiunea asupra guvernelor crește, în special în ceea ce privește politicile de sprijin pentru populație și controlul inflației.

Discuțiile privind impactul global al conflictului vor domina reuniunile de primăvară ale instituțiilor financiare internaționale de la Washington. Atât FMI, cât și Banca Mondială analizează scenarii alternative privind evoluția economiei globale în funcție de durata conflictului.

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, urmează să prezinte propria evaluare asupra riscurilor economice globale, într-un context marcat de incertitudine ridicată.

Analiza FMI indică faptul că economia mondială traversează o perioadă de fragilitate structurală, în care conflictele geopolitice, tranziția energetică și șocurile externe se suprapun.

Chiar dacă războiul s-ar încheia rapid, efectele asupra inflației și creșterii economice vor continua să se manifeste, reflectând dependența globală de stabilitatea piețelor energetice și de echilibrul geopolitic internațional.