Laura Codruța Kovesi apare în declarațiile șefei Curții de Apel București privind un episod din justiție
Într-o intervenție televizată, judecătoarea Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a plasat relatarea sa într-un context care o include pe Laura Codruța Kovesi, în calitate de conducător al instituției unde activează magistratul indicat.
Șefa CAB a afirmat că, în perioada în care soluționa un dosar penal aflat pe rolul instanței, ar fi fost abordată direct de un procuror DNA, ulterior ajuns sub coordonarea Laurei Codruța Kovesi, care i-ar fi cerut să adopte o anumită soluție procedurală.
Potrivit relatării pentru România TV, persoana care ar fi formulat solicitarea este Elena Grecu, procuror care, la momentul respectiv, activa în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, iar în prezent este subordonată Laurei Codruța Kovesi la Parchetul European.
Judecătoarea a explicat că situația descrisă nu a reprezentat o simplă discuție profesională, ci o încercare explicită de a influența soluția instanței. În acest context, Liana Arsenie a subliniat că, în întreaga sa carieră, nu s-a mai confruntat cu o astfel de abordare, nici înainte și nici ulterior momentului respectiv.
Contextul dosarului și solicitarea privind declinarea competenței
Potrivit explicațiilor oferite, episodul ar fi avut loc în legătură cu un dosar penal deschis în anul 2016, care o viza pe Lia Olguța Vasilescu, la acel moment primar al municipiului Craiova. Dosarul se afla pe rolul Curții de Apel București, iar solicitarea formulată de procuror ar fi vizat declinarea competenței către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătoarea a precizat că procurorul ar fi venit direct în biroul său pentru a susține această soluție procedurală, care ar fi avut ca efect mutarea cauzei de la Curtea de Apel București la instanța supremă. În opinia magistratului, demersul nu ar fi fost unul firesc, având în vedere regulile de procedură și rolul distinct al judecătorului față de cel al procurorului.
Liana Arsenie a afirmat că a refuzat categoric solicitarea și că a considerat intervenția inadmisibilă, motiv pentru care i-ar fi cerut procurorului să părăsească biroul. Ea a explicat că soluțiile într-un dosar sunt pronunțate exclusiv de completul de judecată și că orice tentativă de influențare a acestora este incompatibilă cu statutul de magistrat.
Presiuni ulterioare și cererea de recuzare a judecătoarei
În continuarea relatării, șefa Curții de Apel București a susținut că episodul nu s-ar fi limitat la întâlnirea din birou. Potrivit acesteia, în ziua următoare, în cadrul ședinței de judecată, ar fi existat noi tensiuni generate de insistența procurorului privind soluția procedurală dorită.
Judecătoarea a afirmat că procurorul ar fi refuzat să se conformeze deciziilor președintelui de ședință, insistând asupra declinării competenței cauzei. Ulterior, după refuzul instanței, ar fi fost formulată o cerere de recuzare împotriva judecătoarei Liana Arsenie, cu scopul de a o îndepărta din completul care judeca dosarul.
În acest context, magistratul a relatat că a informat conducerea Curții de Apel București despre cele întâmplate și că a primit inclusiv avertismente din partea unor colegi cu privire la posibile consecințe profesionale. Declarațiile sale au fost susținute de un citat amplu din intervenția telefonică:
„Scopul vizitei a fost de a pretinde o soluție. Pentru mine, e un moment de referință al carierei mele; nu am mai fost pusă în această ipostază nici înainte, nici după. Doamna procuror s-a prezentat la birou și mi-a spus ce soluție trebuie să dau! Este șocant pentru un judecător care este liber.
Au fost niște presiuni enorme, care au continuat și a doua zi, în ședința de judecată. Nevoia doamnei procuror de a obține declinarea dosarului către ICCJ… Doamna procuror refuza să se supună deciziilor președintelui de ședință.
Este exclusă o astfel de intervenție din partea oricărui magistrat. Soluția se pronunță de completul de judecată. Am semnalat cazul conducerii Curții de Apel București. O colegă m-a avertizat că voi vedea eu ce voi păți”.
Detalii despre dosarul Liei Olguța Vasilescu și soluția finală
Dosarul la care face referire judecătoarea Liana Arsenie a fost deschis în anul 2016 și a fost clasat în 2020. Cauza o viza pe Lia Olguța Vasilescu, acuzată de procurori că ar fi solicitat unor oameni de afaceri sponsorizări către un ONG, în scopul reabilitării fațadelor unor blocuri din centrul municipiului Craiova.
Potrivit acuzațiilor formulate la acel moment, sumele respective ar fi fost necesare pentru finanțarea campaniei electorale. Ancheta penală a inclus suspiciuni de folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, luare de mită și spălare de bani.
În cele din urmă, procurorul de caz a dispus clasarea dosarului, motivând că nu existau probe care să demonstreze că primarul Craiovei „ar fi condiţionat derularea în bune condiţii a contractelor de Primăria Craiova de efectivitatea sponsorizărilor”. Judecătoarea a menționat că episodul relatat nu a fost singura situație din cariera sa în care i s-ar fi cerut, direct sau indirect, să adopte anumite soluții, subliniind importanța respectării stricte a independenței actului de judecată.
