Lovitură pentru Laura Codruța Kovesi. Curtea Supremă a Greciei i-a respins recursul privind procurorii europeni

Plenul Curții Supreme a Greciei a respins ca inadmisibil recursul formulat de șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, prin care aceasta solicita anularea deciziei de reînnoire pentru doar doi ani a mandatelor a trei procurori europeni delegați din Grecia. Instanța a decis că procurorul-șef european nu avea dreptul legal de a formula o astfel de cale de atac.

Curtea Supremă a Greciei a respins recursul Laurei Codruța Kovesi

Plenul Curții Supreme a Greciei a respins, cu o majoritate de 72 de voturi pentru și 10 împotrivă, recursul depus de procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi.

Prin această acțiune, șefa Parchetului European (EPPO) solicita anularea deciziei Consiliului Judiciar Suprem (CSJ) al Greciei, care a hotărât reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați Popi Papandreou, Chariklia Thanou și Dionysis Mouzakis pentru o perioadă de doi ani, în loc de cinci ani, cât susținea EPPO că ar trebui să fie mandatul.

De ce a fost respins apelul

Potrivit informațiilor publicate de CNN Grecia, instanța supremă a considerat că recursul este inadmisibil, întrucât legislația elenă privind statutul magistraților permite formularea unei căi de atac doar de către funcționarii judiciari vizați și doar în anumite condiții.

Mai exact, legea prevede că un recurs poate fi depus numai dacă în cadrul Consiliului Judiciar Suprem au existat cel puțin două voturi împotriva deciziei adoptate. În acest caz însă, hotărârea privind reînnoirea mandatelor pentru doi ani a fost luată în unanimitate.

În consecință, instanța a apreciat că Laura Codruța Kovesi nu avea calitatea legală de a formula apelul în numele celor trei procurori europeni delegați.

Argumentele invocate de șefa EPPO

Laura Codruța Kovesi nu a fost prezentă la ședința Plenului Curții Supreme, poziția sa fiind susținută de profesorul de drept constituțional Spyridon Vlachopoulos.

Acesta a argumentat că dreptul Uniunii Europene are prioritate și că mandatul de cinci ani pentru procurorii europeni a fost stabilit de Colegiul EPPO de la Luxemburg. În opinia sa, fiecare stat membru nu ar trebui să poată decide în mod independent durata mandatelor, deoarece o astfel de practică ar putea afecta funcționarea unitară a Parchetului European.

Totodată, constituționalistul a cerut ca instanța supremă elenă să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind autoritatea competentă să decidă durata mandatelor procurorilor europeni delegați. Această opinie a fost susținută și de judecătorii care au formulat opinia minoritară.

EPPO cere și extinderea echipei din Grecia

În paralel cu această dispută juridică, Consiliul Judiciar Suprem al Greciei urmează să decidă și numirea a trei noi procurori europeni delegați, după ce Laura Codruța Kovesi a solicitat suplimentarea echipei din Grecia din cauza volumului mare de activitate.

Presa elenă relatează că aproximativ 20 de candidați sunt înscriși în procedura de selecție, printre numele vehiculate aflându-se Dimitris Zimianitis, fost procuror în cadrul Parchetului European din Luxemburg, și Olympia Kleitsaki.