EPPO descoperă fraude de 5 miliarde de euro în PNRR. Unde au fost descoperite fraude și cum stă România
SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea
Parchetul European (EPPO) a anunțat luni că peste 5 miliarde de euro din fondurile alocate prin PNRR au fost deturnate prin fraudă, potrivit raportului anual publicat pentru 2025. Instituția condusă de Laura Codruța Kövesi indică o creștere semnificativă a numărului de anchete la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România. Datele arată amploarea infracțiunilor care afectează bugetele europene și naționale, în contextul implementării mecanismului de redresare post-pandemie.
EPPO investighează fraude masive în PNRR și avertizează asupra riscului crescut până în 2026
EPPO arată în raport că peste 5 miliarde de euro din Fondul european pentru redresare și reziliență, cunoscut drept PNRR, au fost deturnate prin diverse mecanisme frauduloase. În cursul anului 2025, instituția a deschis 293 de noi anchete legate de acest instrument financiar.
La finalul anului 2025, Parchetul European avea în lucru 518 cazuri asociate programului NextGenerationEU, dintre care 512 vizează direct PNRR. În aceste dosare sunt investigate 1.419 infracțiuni, fiind implicați 1.993 de suspecți.
Cea mai frecventă metodă de fraudare constă în furnizarea de informații false, incomplete sau înșelătoare pentru obținerea fondurilor europene. Anchetele vizează, printre altele, falsificarea de facturi și contracte utilizate pentru justificarea cheltuielilor.
În total, la sfârșitul anului trecut, EPPO avea 3.602 investigații active, cu un prejudiciu estimat la 67,27 miliarde de euro pentru bugetele Uniunii Europene și ale statelor membre. Peste două treimi din această sumă, respectiv 45,01 miliarde de euro, provin din fraude în domeniul TVA și al taxelor vamale.
„Acest lucru expune o industrie criminală care a fost ignorată sau tolerată mult prea mult timp”, potrivit EPPO.
Uniunea Europeană a creat un fond de redresare în valoare de 650 de miliarde de euro, element central al planului NextGenerationEU, pentru a sprijini relansarea economiilor afectate de pandemie. Statele membre pot accesa fondurile doar după îndeplinirea unor jaloane și obiective stabilite anterior. Belgia, de exemplu, a implementat un plan în valoare de peste 5 miliarde de euro.
Fondul de redresare urmează să fie închis la finalul anului 2026, ceea ce explică accelerarea solicitărilor de finanțare în 2025. Parchetul European a precizat pentru platforma de investigații Follow The Money că această presiune a generat o creștere abruptă a numărului de anchete. Anul trecut, EPPO a deschis de două ori mai multe investigații legate de PNRR față de 2024, respectiv 292 comparativ cu 145. Pentru prima dată, au fost inițiate anchete și în Belgia, Cipru și Letonia.
Frauda din PNRR a reprezentat în 2025 „21% din totalul anchetelor active privind frauda în materie de cheltuieli”. Prejudiciul estimat aferent acestor cazuri este de 5,08 miliarde de euro, dintre care 2,63 miliarde de euro provin din dosare active privind fraude în domeniul achizițiilor publice.
„Prejudiciul înseamnă 14% din prejudiciul total estimat pentru frauda în materie de cheltuieli”, spune EPPO.

România în raportul EPPO: 535 de dosare în lucru și zero achitări în 2025
Datele incluse în raportul EPPO pentru 2025 indică o activitate intensă și în România. Instituția condusă de Laura Codruța Kövesi arată că, la nivel național, există 535 de cauze în lucru, cu un prejudiciu estimat la 6,5 miliarde de euro.
În cursul anului 2025 au fost înregistrate 416 plângeri, iar 303 cazuri au fost deschise în urma acestora. În același interval, au fost obținute 18 condamnări definitive, care au vizat 20 de persoane. Potrivit datelor oficiale, nu a fost pronunțată nicio achitare.

La nivel european, EPPO a înregistrat o creștere de 35% a numărului total de investigații față de 2024, ajungând la 3.602 cazuri active. Prejudiciul total estimat, de 67,27 miliarde de euro, aproape s-a triplat comparativ cu anul precedent, când era evaluat la 24,8 miliarde de euro.

În 2025, EPPO a deschis 2.030 de cazuri noi, cu 35% mai mult decât în 2024. Deși fraudele în materie de cheltuieli, care includ fonduri și subvenții europene, reprezintă 68% din totalul anchetelor active (2.450 de cazuri), acestea generează 27% din prejudiciul total estimat, adică 18,67 miliarde de euro.
Un număr de 512 cazuri active provin din Mecanismul de redresare și reziliență (PNRR), instrumentul central al NextGenerationEU, ceea ce reflectă o creștere de 66,7% față de 2024. Din cauza volumului ridicat de plăți programate până în decembrie 2026, EPPO avertizează că riscul de fraudă și corupție rămâne ridicat.
Rata de condamnare în cazurile gestionate de EPPO este de aproape 95%. În 2025 au fost depuse 275 de rechizitorii, cu 34% mai mult decât în anul anterior, iar instanțele au emis ordine de înghețare a activelor în valoare de 1,13 miliarde de euro. Valoarea efectiv înghețată în cursul anului s-a ridicat la 288,93 milioane de euro.
Pe parcursul anului trecut, EPPO a primit și procesat 6.966 de rapoarte și plângeri privind posibile infracțiuni, în creștere cu 6% față de 2024. Cele mai multe sesizări au provenit de la părți private, respectiv 4.629, urmate de autoritățile naționale, cu 2.107 rapoarte. Numărul sesizărilor venite din partea instituțiilor și agențiilor europene a rămas redus, la 143.
În contextul publicării raportului anual, Laura Kövesi, procuror-șef european, a declarat:
„ La sfârșitul mandatului meu, sunt convinsă că cetățenii noștri pot fi mândri de aceste realizări. Am făcut tot posibilul să demonstrăm că, în Uniunea Europeană, justiția este în slujba cetățenilor săi, că este tangibilă și că legea trebuie să fie egală pentru toți. Fie ca angajamentul neclintit al echipei EPPO față de independență să fie moștenirea mea. ”, a declarat Laura Kövesi.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





