Liana Arsenie: A dispărut spectacolul cătușelor, activitatea DNA se află într-o stare de normalitate juridică
Președintele Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, a contrazis public criticile aduse Direcției Naționale Anticorupție de președintele Nicușor Dan, afirmând că activitatea instituției a intrat într-o etapă de normalitate juridică.
Într-o interviu acordat Antena 3, aceasta a susținut că dispariția „spectacolului cătușelor” nu indică o slăbire a luptei anticorupție, ci o respectare mai riguroasă a legii și a drepturilor fundamentale.
Liana Arsenie a declarat că activitatea DNA trebuie analizată din perspectiva respectării normelor procedurale, nu prin prisma expunerii mediatice. Potrivit acesteia, lipsa imaginilor cu persoane încătușate reflectă faptul că urmărirea penală este, conform Codului de procedură penală, nepublică.
În opinia sa, acest lucru indică o normalizare a activității instituției, iar dreptul cetățeanului de a fi informat nu trebuie confundat cu mediatizarea excesivă sau cu încălcarea normelor de procedură.
Liana Arsenie a precizat că nu își permite să evalueze eficiența DNA, însă poate afirma cu certitudine că sistemul se află într-un cadru juridic normal.
„Ce pot să constat și poate constata întreaga țară este că a dispărut spectacolul cătușelor, ceea ce înseamnă o normalizare a activității DNA. De ce?
Pentru că este foarte clar specificat în Codul de Procedură Penală că urmărirea penală este nepublică, așa încât nu pot să face aprecieri cu privire la eficiența DNA, dar pot cu certitudine să afirm că suntem într-o stare de normalitate juridică în care nu putem să confundăm dreptul cetățeanului la a fi informat cu încălcarea normelor de procedură cu mediatizarea”, a declarat judecătoarea.
Legile Justiției din 2022. Trebuie ele schimbate sau nu?
În ceea ce privește Legile Justiției, adoptate în 2022, șefa Curții de Apel București a exprimat o poziție fermă, arătând că acestea nu ar trebui modificate radical.
Liana Arsenie a susținut că sunt posibile îmbunătățiri punctuale, însă nu schimbări de substanță cerute de un grup restrâns de judecători și procurori.
Ca exemplu de ajustare, Arsenie a indicat procedurile de promovare în funcțiile de conducere, apreciind că vicepreședinții instanțelor ar trebui să fie numiți exclusiv prin concurs.
„Legile Justiției, așa cum au fost ele adoptate în 2022, nu trebuie schimbate. Dacă putem să îmbunătățim, da, dar nu schimbate în maniera în care se pretinde de un grup restrâns de judecători și procurori. (…)
Ce ar putea să fie îmbunătățite la legile justiției? Mă gândesc din perspectiva promovării în funcțiile de conducere. Spre exemplu, vicepreședinții să promoveze pe bază de concurs”, a afirmat șefa CAB.
Controversata problemă a prescripției
Referindu-se la situațiile în care a intervenit prescripția răspunderii penale, Liana Arsenie a explicat că, în 22 de cauze soluționate de Curtea de Apel București, această situație nu a fost generată de instanță, ci de întârzieri acumulate în faza de urmărire penală.
„Este o retorică manipulatoare: scapă inculpații, scapă infractorii la Curtea de Apel București. Așa cum arată raportul pe care l-am dat publicității, sunt 22 de cauze în care a intervenit prescripția, dar nu din culpa Curții de Apel București”, spune Liana Arsenie.
Ea a respins ideea potrivit căreia instanța ar fi responsabilă pentru „scăparea” inculpaților, calificând această abordare drept una manipulatoare.
Judecătoarea a subliniat că prescripția apare atunci când statul, prin organele sale, nu acționează în termenele prevăzute de lege, iar instanța nu poate încălca drepturi fundamentale pentru a compensa erori sau întârzieri anterioare.
Șefa CAB a mai arătat că există dosare care au rămas la Parchet timp de șapte sau opt ani, iar această responsabilitate nu poate fi transferată judecătorilor. În acest context, ea a reafirmat că judecătorul nu are rolul de a „salva” dosarele procurorilor și că judecătorul și procurorul nu formează o echipă mixtă.
„Judecătorul nu trebuie să salveze dosarele procurorilor. Judecătorul și procurorul nu formează o echipă mixtă, operativă. (…)
Prescripția nu poate să anuleze obligația judecătorului de a judeca, nu poate să anuleze dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare”, a adăugat șefa CAB.
Procurorii nu înfăptuiesc soluția și nu trebuie să se mai întâmple vreodată ca ei să ceară soluții
De asemenea, Arsenie a avertizat asupra tendinței de a promova în spațiul public ideea unei subordonări a judecătorilor față de procurori, subliniind că, potrivit Constituției, justiția este înfăptuită exclusiv de judecători, iar procurorii nu participă la deliberare și nu pot impune soluții.
„Procurorul nu înfăptuiește justiția. Justiția este înfăptuită doar de judecători. Procurorul nu participă la deliberare și nu trebuie să se mai întâmple vreodată ca acesta să ceară soluții”, a spus clar Arsenie.
În final, Liana Arsenie a calificat drept îngrijorătoare afirmațiile potrivit cărora judecătorii ar trebui „responsabilizați” pentru soluțiile de achitare.
Ea a atras atenția că sugestiile conform cărora judecătorii ar distruge dosare sau nu ar mai trebui să pronunțe achitări sunt în afara cadrului legal și constituțional și pot reprezenta o formă de presiune asupra independenței instanțelor.
„Este cel puțin îngrijorător să afirmi că judecătorii distrug dosare sau că nu ar mai trebui să pronunțe soluții de achitare. Aceste afirmații sunt în afara cadrului legal și constituțional”, a mai declarat șefa Curții de Apel București.
