Ce se întâmplă cu dosarul lui Călin Georgescu. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis
SURSA FOTO: Inquam Photos / Mălina Norocea - Călin Georgescu
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis joi să amâne pentru a treia oară pronunțarea în dosarul în care fostul candidat independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Instanța urmează să anunțe pe 19 iunie dacă dosarul va fi retrimis la Parchetul General sau dacă procesul va începe pe fond.
Decizia a fost amânată pentru a treia oară
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit joi un nou termen pentru pronunțarea unei decizii în dosarul lui Călin Georgescu.
Potrivit instanței, verdictul privind validitatea rechizitoriului și continuarea procedurilor judiciare va fi anunțat pe 19 iunie.
Este a treia amânare consecutivă în această cauză, dosarul aflându-se în etapa de cameră preliminară, procedură în care sunt analizate legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale.
Călin Georgescu, trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale
Dosarul reprezintă cea de-a doua cauză penală trimisă în instanță de procurorii Parchetului General care îl vizează pe fostul candidat independent la alegerile prezidențiale.
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
În același dosar sunt inculpate aproximativ 20 de persoane, printre care și Horațiu Potra, care se află în prezent în arest preventiv.
Anchetatorii susțin că persoanele vizate ar fi fost implicate într-o serie de acțiuni care fac obiectul investigației desfășurate de Parchetul General.
Probleme privind legalitatea unor probe
În etapa de cameră preliminară, Curtea de Apel București a constatat că anumite probe administrate de procurori ar putea ridica probleme de legalitate.
Apărarea a contestat mai multe mijloace de probă folosite în rechizitoriu și a invocat lipsa fundamentului juridic pentru o parte dintre acuzațiile formulate de anchetatori.
Avocații susțin că unele dintre probele-cheie ale dosarului nu ar respecta cerințele legale necesare pentru a fi utilizate în proces.
Totodată, aceștia contestă o probă considerată importantă de procurori, referitoare la o presupusă întâlnire care ar fi avut loc în decembrie 2024, la Ciolpani, între Călin Georgescu și Horațiu Potra.
Potrivit apărării, această acuzație nu ar fi susținută suficient de materialul probator aflat la dosar.
Două variante pe masa judecătorilor
Pe 19 iunie, Înalta Curte va trebui să decidă dacă neregulile invocate sunt suficient de importante pentru a justifica retrimiterea dosarului la Parchetul General sau dacă dosarul poate merge mai departe către judecata pe fond.
În cazul în care instanța va constata existența unor probleme majore privind administrarea probelor ori întocmirea rechizitoriului, dosarul ar putea fi trimis înapoi procurorilor pentru refacerea urmăririi penale.
În schimb, dacă judecătorii vor considera că actele de urmărire penală respectă condițiile prevăzute de lege, procesul va intra în faza de judecată propriu-zisă.
Decizia care va fi pronunțată pe 19 iunie este definitivă și va stabili direcția în care va continua unul dintre cele mai urmărite dosare aflate în prezent pe rolul instanțelor din România.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





