România riscă să devină un paradis al fraudei cu TVA. Lipsa sesizărilor penale, unul din vinovați: Se deschid dosare pe sesizări din alte state UE

Laura Codruța Kovesi avertizează că lipsa sesizărilor penale din partea instituțiilor de control a redus drastic nivelul de detectare a evaziunii fiscale în România, în special în zona fraudelor cu TVA. Din perspectiva activității Parchetului European, ea susține că statul român pierde sume uriașe din TVA, iar pasivitatea autorităților riscă să transforme România într-un hub regional al infracționalității fiscale.

Frauda cu TVA în România. Semnal de alarmă de la vârful Parchetului European privind evaziunea fiscală și lipsa sesizărilor penale

Laura Codruța Kovesi, actualul procuror-șef al Parchetului European, a lansat un semnal de alarmă dur cu privire la modul în care instituțiile statului român reacționează – sau, mai exact, nu mai reacționează, în fața fenomenului evaziunii fiscale și a fraudelor cu TVA.

Într-o analiză amplă, Kovesi a susținut că nivelul de detectare a faptelor penale este extrem de scăzut, în condițiile în care instituțiile de control nu mai transmit sesizări către parchete, deși au competențe clare în acest sens.

Din perspectiva activității Parchetului European, situația din România ridică semne serioase de întrebare și riscă să transforme țara într-un pol al infracționalității fiscale la nivel european.

Lipsa sesizărilor este o problemă structurală a statului român

Laura Codruța Kovesi a explicat că, în ultimii ani, instituțiile de control ale statului român – inclusiv Curtea de Conturi și alte autorități cu atribuții de verificare – nu au mai înaintat sesizări penale ca urmare a controalelor efectuate.

Ea a arătat că, din datele Parchetului European, România a transmis o singură sesizare legată de evaziune fiscală în patru ani de funcționare a instituției, un fapt pe care l-a considerat greu de explicat.

Kovesi a subliniat că rolul procurorului nu este acela de a detecta fraudele, ci de a investiga faptele semnalate de instituțiile abilitate. În opinia sa, lipsa sesizărilor nu reflectă inexistența evaziunii, ci un blocaj instituțional grav.

Ea a arătat că faptul că, timp de mai mulți ani, nu a fost identificat niciun evazionist ridică suspiciuni serioase și poate fi interpretat ca un eșec sistemic al mecanismelor de control. Totodată, Kovesi a menționat că, recent, Parchetul European a primit un dosar de la Administrația Financiară, după patru ani de la momentul în care Parchetul a devenit operațional, ceea ce ar putea reprezenta un semnal timid de schimbare.

„Nivelul de detectare în România este foarte mic, nimeni nu mai trimite nimic nicăieri, Curtea de Conturi, celelalte instituţii. Eu vă spun din perspectiva Parchetului European, pe evaziune fiscală – zero.

Norocul nostru, poate este doar o coincidenţă, dar poate este un lucru bun, este un nou şef la Administraţia Financiară şi, spre surprinderea mea, am primit un dosar de la Administraţia Financiară după patru ani de zile de când am început să fim operaţionali.

E un semn bun. Dar faptul că atâţia ani de zile nimeni nu a văzut niciun evazionist în România, spuneţi-mi dumneavoastră cum poţi interpreta”, a spus Laura Codruța Kovesi, în cadrul podcastului „Friendly Fire” cu Moise Guran și Vlad Petreanu.

Competențe reduse și efectele asupra activității DNA

Întrebată despre scăderea numărului de dosare instrumentate de Direcția Națională Anticorupție față de anii anteriori, Laura Codruța Kovesi a explicat că acest fenomen este strâns legat de modificările de competență instituțională.

Ea a arătat că DNA a pierdut competența privind investigarea corupției în magistratură și, de asemenea, o parte importantă din dosarele privind fraudele cu fonduri europene, care au fost preluate de Parchetul European atunci când prejudiciile depășesc pragul de 10.000 de euro.

În acest context, Kovesi a explicat că reducerea volumului de dosare nu ține de voința sau eficiența procurorilor, ci de schimbările legislative și instituționale care au redistribuit atribuțiile între parchete.

România, un potențial hub al fraudelor cu TVA

Laura Codruța Kovesi a descris situația fraudelor cu TVA drept una „de neimaginat”, atât la nivel național, cât și european. Ea a arătat că peste o treime din TVA-ul care ar trebui colectat de statul român se pierde prin fraudă, deficitul fiind de aproximativ două ori mai mare decât media altor state membre ale Uniunii Europene.

În opinia sa, cadrul legislativ actual, care permite reducerea semnificativă a pedepselor dacă prejudiciul este achitat, nu face decât să încurajeze evaziunea.

Kovesi a atras atenția că multe dintre fraudele cu TVA au un caracter transfrontalier, iar anchetele derulate în alte state membre scot la iveală implicarea unor entități din România.

Ea a afirmat că, în dosarele deschise în Germania, Italia sau Spania, procurorii europeni constată frecvent că mărfurile provin din România sau au fost importate prin Portul Constanța. Potrivit acesteia, existența unui număr foarte mare de societăți fantomă, uneori zeci sau chiar sute înregistrate la aceeași adresă, arată clar amploarea fenomenului.

Kovesi a ridicat semne de întrebare cu privire la lipsa de reacție a autorităților române, explicând că nu este normal ca anchetele să fie deschise în România pe baza informațiilor venite din alte state membre. Ea a avertizat că, în lipsa unor măsuri ferme, România riscă să devină un adevărat paradis al infracționalității cu TVA, folosit ca verigă-cheie în rețelele europene de fraudă.

„România va deveni un paradis, va deveni un hub al infracţionalităţii cu TVA pentru că ceea ce vedem în România… noi vedem dosarele pe care le investigăm în celelalte state membre. În ultimii trei ani de zile cred că m-aţi auzit de foarte multe ori spunând acest lucru şi nimeni nu a făcut nimic, portul Constanţa poate fi încadrat în cel mai curat port din România, nu se întâmplă nimic, dar toate mărfurile care sunt importate prin portul Constanţa şi ajung în Germania, în Italia, în Spania, noi vedem ce se întâmplă acolo. (…)

În ceea ce priveşte frauda cu TVA vedem o implicare foarte mare a evazioniştilor în România, în primul rând avem un număr foarte mare de societăţi fantomă în România, unul dintre cele mai mari, din ce vedem noi, în statele membre şi practic aceste societăţi sunt implicate într-un circuit mai complex care se derulează pe teritoriul mai multor state membre şi noi, când deschidem dosare în Germania şi Italia, vedem că aceste bunuri vin din România, că au fost importate prin portul Constanţa şi vedem că sunt fraude.

Mă întreb cum nimeni în România nu vede aceste lucruri, când ai într-un apartament o sută de companii, nimeni nu verifică, nimeni nu se întreabă dacă e în regulă. Nu este normal ca noi să deschidem dosare în România pe informaţiile pe care le avem din celelalte state membre”, a mai declarat Laura Codruța Kovesi în interviul acordat astăzi.

Controversele privind expertizele și interpretarea legii

Fosta șefă a DNA și-a exprimat dezacordul față de o decizie a Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit căreia, în lipsa unei expertize dispuse în faza de urmărire penală într-un dosar de evaziune fiscală, cauza trebuie restituită procurorului. Kovesi a arătat că, în alte state europene, astfel de expertize nu sunt necesare, deoarece stabilirea impozitelor reprezintă o operațiune matematică relativ simplă, care intră în atribuțiile administrațiilor fiscale.

Ea a explicat că, în opinia colegilor săi din Germania și Italia, complexitatea dosarelor de evaziune nu este dată de calculele fiscale, ci de analiza probelor care demonstrează caracterul fictiv al unor operațiuni comerciale.

În acest context, Kovesi a susținut că problema nu ține doar de lege, ci și de modul în care aceasta este interpretată. Ea a avertizat că o interpretare care duce la destructurarea dosarelor și nu la realizarea actului de justiție poate avea consecințe grave, subliniind că, în alte tipuri de infracțiuni grave, precum omorul sau traficul de droguri, magistrații sunt lăsați să aprecieze probele fără astfel de constrângeri procedurale.

„I-am întrebat pe colegii mei germani şi italieni şi au spus: noi niciodată nu dispunem astfel de expertize, pentru că mergi la un expert care este un experţi autorizaţi şi de foarte multe ori plăteşti până al 10% din prejudiciu.

Ei mi-au spus că stabilirea unui impozit este o operaţiune matematică relativ simplă care nu necesită cunoştinţele unui expert, de aceea avem Administraţia Financiară şi complexitatea dosarului nu e determinată de acest calcul, e determinată de analiza probelor care dovedesc caracterul fictiv al unor operaţiuni. (…)

Şi atunci eu mă întreb: este problemă, într-adevăr cu legea, dar este problemă şi de interpretare a legii pentru că tu trebuie să interpretezi legea în scopul pozitiv, dar dacă tu interpretezi legea în sensul distrugerii dosarului şi nu în sensul realizării justiţiei, ai o problemă şi nu critic niciun fel de decizie a Înaltei Curţi, doar vă explic consecinţele”, a mai precizat Kovesi.