Fraudă cu fonduri europene de 4 milioane de euro. Parchetul European a descins la un spital și la un Consiliu Județean

O anchetă privind o posibilă fraudă cu fonduri europene finanțate prin PNRR a dus, marți, la efectuarea a șapte percheziții în România. Parchetul European (EPPO) investighează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu într-un proiect de aproximativ 4 milioane de euro destinat reducerii infecțiilor asociate actului medical. Descinderile au avut loc la un spital, la un Consiliu Județean din regiunea Muntenia, precum și la mai multe firme și locuințe ale unor persoane vizate de anchetă.

Fraudă în achizițiile finanțate prin PNRR, investigată de Parchetul European

Frauda aflată în centrul anchetei vizează un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care avea ca obiect achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii infecțiilor asociate actului medical.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul European (EPPO), procurorii au efectuat marți șapte percheziții pentru ridicarea de probe fizice și electronice necesare documentării dosarului. Descinderile au avut loc la sediul unui spital și al unui Consiliu Județean din regiunea Muntenia, dar și la mai multe societăți comerciale și la domiciliile unor persoane vizate de investigație, potrivit Mediafax.

Ancheta vizează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu într-un proiect cu o valoare de aproximativ 4 milioane de euro, finanțat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, instrumentul prin care sunt susținute investițiile din cadrul PNRR.

Procurorii suspectează că valoarea contractului ar fi fost majorată artificial

Investigația Parchetului European se concentrează asupra modului în care ar fi fost stabilită valoarea estimată a contractului pentru achiziția echipamentelor și materialelor medicale.

Potrivit anchetatorilor, există indicii că bugetul proiectului ar fi fost majorat artificial prin manipularea valorii estimate a produselor ce urmau să fie cumpărate. Procurorii susțin că documentația utilizată pentru fundamentarea costurilor ar fi inclus aproape 70 de oferte de preț neautentice, folosite pentru justificarea valorii proiectului.

Dacă aceste suspiciuni vor fi confirmate în cadrul anchetei, mecanismul ar fi condus la supraevaluarea contractului finanțat din fonduri europene, cu impact asupra utilizării banilor alocați prin PNRR.

DNA și OLAF au contribuit la declanșarea investigației

Ancheta a fost deschisă după o sesizare transmisă de Direcția Națională Anticorupție (DNA), iar ulterior Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a pus la dispoziția procurorilor europeni un raport privind suspiciunile de fraudă și a acordat sprijin operațional pe parcursul investigației.

La desfășurarea perchezițiilor au participat structura de sprijin a EPPO din România, Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, serviciile de investigare a criminalității economice din Cluj și București, precum și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române.

Până în acest moment, Parchetul European nu a făcut publice numele instituțiilor și ale persoanelor vizate de anchetă. De asemenea, procurorii nu au anunțat dacă au fost dispuse măsuri preventive și nici nu au comunicat valoarea estimată a eventualului prejudiciu produs prin presupusa fraudă.