Securitatea cibernetică devine responsabilitatea directă a conducerii companiilor. Comisia Europeană cere României să-și îmbunătățească securitatea cibernetică până în 2030

Conducerile companiilor din Europa devin direct responsabile pentru securitatea cibernetică, pe fondul creșterii numărului și costurilor atacurilor informatice. Potrivit unei analize publicate miercuri, 17 iunie 2026, de experta Cristiana Deca, noile reguli europene și pierderile de milioane de euro obligă firmele să trateze protecția digitală ca pe o prioritate strategică.

Securitatea cibernetică devine responsabilitatea directă a conducerii companiilor. Atacurile informatice de milioane de euro obligă companiile să trateze securitatea cibernetică drept o prioritate strategică

Securitatea cibernetică nu mai este doar responsabilitatea departamentului IT, ci a devenit o problemă importantă pentru conducerea companiilor. Experta în guvernanță cibernetică, Cristiana Deca, susține că a apărut un nou mod de administrare a firmelor, numit guvernanță cibernetică. Acesta combină securitatea informatică, gestionarea riscurilor, capacitatea firmei de a funcționa în situații dificile și implicarea directă a conducerii.

Ea a arătat că regulamentul GDPR a obligat companiile să își organizeze datele și procedurile, însă multe firme s-au limitat doar la îndeplinirea formală a cerințelor. În prezent, guvernanța cibernetică încearcă să elimine această abordare birocratică.

Specialista a subliniat că această schimbare este determinată și de costurile foarte mari ale atacurilor informatice. Un incident cibernetic grav poate provoca pierderi de peste 4-5 milioane de euro în Europa, fără a lua în calcul afectarea imaginii companiei sau pierderea clienților. În aceste condiții, simpla respectare a regulilor nu mai oferă un avantaj, ci reprezintă doar nivelul minim necesar pentru funcționarea unei firme.

Autoritățile consideră că securitatea cibernetică trebuie să fie o responsabilitate a conducerii companiei, nu doar a specialiștilor IT. Mai mult, membrii consiliilor de administrație pot răspunde legal dacă nu sunt luate măsuri suficiente de protecție, iar în unele țări europene pot primi chiar sancțiuni personale.

„Noua frontieră a managementului executiv se numeşte ştiinţa guvernanţei cibernetice (cyber governance). Vorbim despre un cadru strategic integrat care îmbină securitatea cibernetică, managementul riscului, rezilienţa operaţională şi responsabilitatea directă a conducerii (…) GDPR a impus disciplină prin inventarierea datelor şi formalizarea proceselor, care a venit însă cu mentalitatea bifării de căsuţe („tick-box compliance”) bazată pe audituri periodice şi tone de documente.

Acum, guvernanţa securităţii cibernetice înlătură aceast abordare birocratică. Această mutaţie reflectă o realitate economică neplăcută: astăzi, costul mediu al unui incident cibernetic major în Europa poate depăşi lejer 4-5 milioane de euro, cifră care nu include daunele reputaţionale sau exodul clienţilor.

Într-o economie globală volatilă şi profund dependentă de digital, simpla conformare nu mai este un avantaj competitiv, ci doar pragul minim pentru a rămâne în joc. Autorităţile de reglementare spun clar: securitatea cibernetică nu mai poate fi izolată în silozul tehnic al departamentului IT, ci a fost preluată şi aparţine (şi) guvernanţei corporative. Mai mult, responsabilitatea legală cade direct pe umerii consiliilor de administraţie. În anumite jurisdicţii europene, absenţa unor măsuri adecvate de protecţie poate atrage acum şi sancţiuni personale şi de patrimoniu pentru directori”, susține Deca.

Conform analizei, trecerea la guvernanța cibernetică este accelerată de două reglementări importante: Directiva NIS2, care impune cerințe stricte de securitate pentru multe companii și furnizori de servicii esențiale, și regulamentul DORA, care stabilește reguli severe pentru sectorul financiar, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor generate de colaboratorii externi.

Deca a mai observat că riscul cibernetic este privit tot mai mult ca un risc financiar. Companiile mari nu se mai concentrează pe termeni tehnici și statistici greu de înțeles, ci măsoară direct impactul financiar al incidentelor informatice. Acestea calculează pierderile produse de întreruperea activității și includ riscurile cibernetice în strategia generală de gestionare a riscurilor. În acest context, investițiile în securitatea datelor nu mai sunt considerate simple cheltuieli IT, ci investiții strategice pentru dezvoltarea afacerii.

Experta a atras atenția și asupra riscurilor generate de partenerii externi. Atacurile informatice ajung frecvent în companii prin furnizori de software, parteneri logistici sau subcontractori. Din acest motiv, firmele nu se mai limitează la verificări ocazionale, ci monitorizează permanent activitatea întregii rețele de colaboratori.

În opinia sa, companiile care implementează eficient guvernanța cibernetică pot câștiga mai multă încredere din partea clienților, pot intra mai ușor pe piețe cu reguli stricte și au șanse mai mari să atragă investiții sau să obțină rezultate bune la audituri.

„Una dintre cele mai importante evoluţii observate pe piaţă este transformarea riscului cibernetic într-un risc financiar pur. Companiile mature au abandonat jargonul tehnic şi indicatorii abstracţi (cum ar fi „numărul de atacuri respinse”) în favoarea unor metrici agreate de CFO: evaluarea impactului financiar direct per incident, Modelarea scenariilor de întrerupere a activităţii (de exemplu, costul exact al unui downtime de 48 de ore), Integrarea riscului cibernetic în sistemele macro de Enterprise Risk Management (ERM). Deja, din acest punct, securitatea datelor nu mai este privită ca o gaură neagră a cheltuielilor IT, ci ca o decizie investiţională strategică.

Această claritate financiară devine vitală în contextul în care riscul terţilor reprezintă noua verigă slabă. Companiile nu mai sunt entităţi izolate; atacurile recente arată că furnizorii SaaS, partenerii logistici şi subcontractorii sunt vectorii principali prin care reţelele corporative sunt compromise. Managementul modern impune o trecere de la verificările punctuale (due diligence de bifat), la o monitorizare în timp real şi la o „inteligenţă operaţională permanentă” asupra întregului ecosistem comercial”, a punctat Deca.

Comisia Europeană cere României să îmbunătățească educația digitală și să-și extindă serviciile publice online până în 2030

Comisia Europeană consideră că România trebuie să îmbunătățească nivelul competențelor digitale de bază ale populației. Acest lucru ar trebui să înceapă din școli și universități, atât pentru elevi și studenți, cât și pentru profesori. Profesorii ar trebui să fie mai bine pregătiți pentru a folosi tehnologia în procesul de predare. România ar trebui să găsească și metode prin care să îi recompenseze pe profesorii care participă la sistemul de evaluare a cadrelor didactice.

Comisia recomandă și continuarea pregătirii digitale a angajaților din sectorul public. În același timp, educația adulților, în special a angajaților din firme private și a persoanelor vârstnice, ar trebui să devină o prioritate. O posibilă soluție ar fi acordarea unor beneficii directe prin conturi individuale de învățare conectate la portofelul digital, astfel încât oamenii să poată urma cursuri doar la furnizori autorizați.

Pentru a păstra în țară specialiștii IT și absolvenții din domeniul tehnologiei, Comisia apreciază că România ar trebui să dezvolte programele universitare care combină studiile cu experiența practică și cercetarea.

În ceea ce privește mediul de afaceri, autoritățile sunt încurajate să ofere în continuare sprijin startup-urilor și companiilor inovatoare aflate în dezvoltare, prin programe precum Startup Nation și Fondul de Inovare al României. De asemenea, reprezentanții mediului economic ar trebui implicați mai mult în stabilirea priorităților de finanțare și a criteriilor de evaluare a rezultatelor.

În domeniul securității cibernetice, Comisia Europeană recomandă acordarea de sprijin companiilor și instituțiilor prin ghiduri, platforme digitale și instrumente automate care să le ajute să respecte regulile de securitate. O atenție specială ar trebui acordată instituțiilor publice și IMM-urilor pentru adoptarea unor măsuri eficiente și echilibrate de protecție.

Pentru serviciile publice digitale, Comisia recomandă crearea unui sistem unitar de cloud care să conecteze infrastructurile digitale ale instituțiilor statului. De asemenea, Platforma Națională de Interoperabilitate ar trebui să fie complet funcțională pentru a permite schimbul rapid și ușor de date între instituții. Portalul ROePAS ar trebui să devină principalul punct de acces online pentru serviciile publice digitale. În plus, platforma guvernamentală de cloud ar trebui lansată și utilizată împreună cu soluțiile deja existente în sectorul privat.

Comisia recomandă și dezvoltarea Portofelului European de Identitate Digitală și extinderea utilizării semnăturii electronice avansate, în special pentru cetățeni și IMM-uri, astfel încât mai multe proceduri administrative să poată fi realizate online. Aceste sisteme digitale ar trebui folosite pentru modernizarea unor domenii importante, precum administrația fiscală, eliberarea autorizațiilor pentru afaceri și sistemul judiciar.

În domeniul sănătății, Comisia recomandă adoptarea unei strategii naționale pentru sănătatea digitală și transformarea acesteia în obligații legale. De altfel, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate ar trebui să fie complet funcțională și finanțată corespunzător.

Executivul european consideră necesară dezvoltarea unei aplicații mobile prin care cetățenii să își poată accesa dosarele medicale electronice și introducerea unor măsuri care să încurajeze utilizarea serviciilor digitale în sănătate, fără a crea diferențe între diverse categorii sociale. Comisia mai precizează că ar trebui puse la dispoziție mai multe tipuri de date și îmbunătățite metodele de autentificare electronică.

România ar trebui să participe activ la Rețeaua de Centre Medicale Avansate bazate pe inteligență artificială. Pentru acest lucru, statul ar putea crea programe de cofinanțare pentru testarea și implementarea soluțiilor de inteligență artificială în spitale și clinici.

În privința rețelelor mobile, autoritățile sunt sfătuite să includă obiective clare pentru extinderea tehnologiei 5G în planurile naționale și regionale. Accentul ar trebui pus pe creșterea acoperirii și pe utilizarea eficientă a frecvențelor disponibile.

Comisia recomandă și respectarea promisiunilor privind reducerea taxelor aplicate operatorilor telecom și creșterea transparenței în procesul de autorizare a lucrărilor de construcții, inclusiv prin crearea unui portal digital dedicat. Totodată, România este încurajată să accelereze dezvoltarea rețelelor 5G independente și să găsească soluții pentru creșterea cererii pentru aceste servicii.