Se văd efectele Pachetului 1. Consumul populației scade. Radu Georgescu avertizează: Generează probleme
SURSA FOTO: Dreamstime
Radu Georgescu a criticat dur deciziile Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o scădere cu 2% a consumului populației în septembrie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, continuând tendința descendentă înregistrată încă din august, la două luni de la implementarea Pachetului 1 de măsuri economice promovat de Executiv ca un „miracol economic”.
Consumul populației a scăzut semnificativ
Radu Georgescu critica dur deciziile Guvernului, explicând că efectele Pachetului 1, promovat ca un „miracol economic”, se resimt negativ în realitate.
El arăta că, după două luni de la implementarea pachetului, consumul populației a scăzut semnificativ, iar INS a raportat pentru septembrie 2025 o scădere de 2% față de aceeași lună a anului precedent, continuând tendința descendentă din august.
”Au început să se vadă clar efectele faimosului Pachet 1 din august, făcut de Guvern cu măsuri economice. Acel pachet la care a lucrat Guvernul 2 luni. Cei din Guvern au zis să avem răbdare că Pachetul 1 va fi un miracol economic, că nu s-a mai văzut așa ceva pe planeta Pământ, probabil nici în Galaxie.
Guvernul a făcut într-adevăr un miracol, dar în sens opus.
Azi(nr. joi) INS a publicat datele consumului pe septembrie. Consumul pe septembrie 2025 a scăzut cu 2% față de consumul pe septembrie 2024, după ce consumul scăzuse și în august, după introducerea Pachetului 1. Ce se întâmplă din punct de vedere economic când scade consumul? Evident, generează probleme firmelor”, arată acesta pe pagina sa de Facebook.

Diminuarea consumului generează dificultăți pentru firme
Această diminuare a consumului generează dificultăți serioase pentru firme, iar Petrom, prima companie care a publicat rezultatele financiare pe trimestrul III 2025, a raportat o scădere a profitului operațional de 26% față de septembrie 2024 și a anunțat concedierea a 1.000 de angajați.
Radu Georgescu sublinia că, potrivit principiilor economice învățate încă din primul an la ASE, în perioadele de recesiune Guvernul nu trebuie să majoreze taxele, pentru că aceasta agravează scăderea consumului și poate conduce economia într-o criză mai profundă.
”Săptămâna trecută, Petrom a fost prima companie de la bursă care a publicat cifrele financiare pe trimestrul 3, 2025. Profitul operațional a scăzut cu 26% comparat cu septembrie 2024. Ce fac firmele când au probleme economice? Reduc cheltuielile. Dau oamenii afară. Ieri Petrom a anunțat că dă 1.000 de oameni afară.
În anul 1 de la ASE am învățat la economie că atunci când economia este în scădere, Guvernul nu trebuie să crească taxele, deoarece creșterea taxelor va duce la scăderea consumului și va băga economia în recesiune. De asemenea, Guvernul trebuie să ajute firmele cu subvenții”, adaugă el.
Statul ar trebui să sprijine firmele cu subvenții și măsuri de stimulare
În schimb, statul ar trebui să sprijine firmele cu subvenții și măsuri de stimulare, așa cum făcea Germania sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, care a declarat că nu va crește taxele și va ajuta populația și IMM-urile să depășească dificultățile economice.
În opoziție, Guvernul român a luat măsuri contrare recomandărilor economice: a majorat TVA-ul, a crescut impozitul pe dividende și a eliminat posibilitatea eșalonării simplificate la ANAF, ceea ce a lovit mediul privat și a generat presiuni suplimentare asupra firmelor.
Radu Georgescu critica aceste decizii și le caracteriza ironic drept o „Kilipiren Kombinazion”, sugerând că Guvernul a obținut, într-un mod paradoxal, un „miracol” economic – dar unul negativ.
”Probabil cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, știe ceva economie. Luna trecută a spus exact ce scrie în cartea de economie: că nu va crește nicio taxă în Germania și că ajută populația și IMM-urile să treacă peste criza economică.
Guvernul din România a făcut exact ce nu trebuia să facă: au crescut taxele și dau bâte în cap firmelor din mediul privat: creșterea TVA-ului, creșterea impozitului pe dividende, eliminarea eșalonării simplificate la ANAF etc.
Cum ar spune neamțul: Guvernul din România a făcut o “Kilipiren Kombinazion”, mai spune el.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




