Se schimbă vârsta de pensionare. Decizie pentru românii care beneficiază de pensii militare: Vom bloca sistemul dacă va fi nevoie

Se schimbă vârsta de pensionare. Reforma pensiilor militare și ale polițiștilor reaprinde tensiunile în România, după declarațiile premierului Ilie Bolojan privind creșterea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare, măsuri contestate dur de liderul sindical Vasile Zelca, care avertizează că modificările riscă să destabilizeze sistemul de apărare și să provoace un val masiv de pensionări.

Se schimbă vârsta de pensionare

Se schimbă vârsta de pensionare. Reforma sistemului de pensii pentru militari și polițiști revine în centrul dezbaterii publice, după declarațiile premierului Ilie Bolojan privind necesitatea creșterii vârstei de pensionare și a stagiului minim de cotizare. Tema este una sensibilă, cu implicații directe asupra securității naționale, stabilității bugetare și atractivității profesiilor din sistemul de apărare și ordine publică.

Reprezentanții angajaților din sistem contestă modul în care sunt prezentate aceste schimbări. Vasile Zelca, lider sindical al polițiștilor, susține că există o discrepanță majoră între discursul politic și cadrul legal actual. Potrivit acestuia, ideea că pensionarea ar fi posibilă după 15-20 de ani este o interpretare eronată. În practică, majoritatea angajaților ating pragul de pensionare abia după aproximativ 25 de ani de activitate, în condiții stricte de vechime și serviciu efectiv.

Această clarificare este esențială pentru o înțelegere corectă a sistemului, mai ales în contextul în care dezbaterea publică influențează percepția asupra sustenabilității pensiilor speciale.

Reforma pensiilor militare nu este un subiect nou. Legea 282/2023 a introdus deja modificări semnificative, inclusiv:

• creșterea graduală a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani;
• recalcularea pensiilor pe baza mediei veniturilor din ultimii 25 de ani;
• apropierea de principiul contributivității, fără eliminarea specificului ocupațional.

Aceste măsuri au fost adoptate în contextul angajamentelor asumate prin PNRR și reflectă o tendință europeană de echilibrare a sistemelor de pensii.

„În primul rând, nu știu dacă premierul Bolojan citește bine legile care privesc pensionarii României. Stagiul minim, acela de care vorbește dânsul, e depășit foarte des în ceea ce privește pensionarea din România. De exemplu, polițistul și militarul trebuie să aibă un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani, din care 15 ani caschetă, cum zicem noi, adică vechime în militărie. Deci asta cu „15-20 de ani” nu există. Aia garantează o pensie minimă. Este cu totul și cu totul altceva.

Dânsul face aceeași greșeală când vorbește despre pensionarea anticipată, de exemplu. Nu știu… Consilierii dânsului nu îl sfătuiesc cum trebuie, în sensul că pensionarea anticipată este legată de boală, adică legiuitorul român s-a gândit așa: „Domnule, dacă cu 5 ani înainte de vârsta standard de pensionare, Zelca se îmbolnăvește grav și devine inapt, eu nu-l scot la pensie pe caz de boală. Îi dau pensie, pentru că totuși are un stagiu minim de 20 de ani de cotizare omul ăsta”. Adică sunt niște condiții acolo”, a spus Vasile Zelca pentru DC News.

De ce pensiile militare sunt diferite de cele civile?

Un aspect adesea omis în dezbatere este natura restrictivă a carierei militare și polițienești. Angajații din aceste structuri:

• nu pot desfășura activități economice suplimentare;
• sunt supuși unor incompatibilități stricte;
• își asumă riscuri profesionale ridicate și un regim de muncă atipic.

„Acum, să dezvoltăm subiectul pe care l-a atins astăzi domnul Bolojan la radio. Pensiile militare au fost reformate deja prin Legea 282/2023. Jalonul 215 din PNRR a fost atins din acest punct de vedere, pentru că pensiile militare au fost reformate și din punct de vedere al vârstei de pensie – vârsta standard crește de la 60 la 65 de ani din 2031 până în 2035, deci mult mai repede decât la magistrații, de exemplu, a căror vârstă crește până în 2041, eșalonat, bineînțeles, etapizat – dar a modificat Legea 282 și formula de calcul la pensiile militare, astfel încât cei care s-au încadrat începând cu ianuarie 2024, când vor ieși la pensie, vor avea media netului realizat în ultimele 300 de luni.

Adică va fi media netului pe ultimii 25 de ani, ceea ce îi va apropia foarte mult de contributivitate, în ciuda faptului că polițistul și militarul au o carieră plină de interdicții și incompatibilități. Ei nu pot să-și rotunjească în mod legal veniturile în niciun fel, fiind incompatibili cu orice altă funcție publică sau privată. Deci, din acest punct de vedere, legiuitorul trebuia să lase legea așa cum este, pentru că în toate țările membre NATO avem această lege, acest tip de abordare al pensiilor militare”, a spus Vasile Zelca.

Acest model nu este unic României. În majoritatea statelor NATO există două sisteme paralele de pensii: unul public și unul ocupațional, dedicat sectorului de apărare și securitate.

Un element critic în această discuție este potențialul efect asupra personalului activ. Conform datelor din sistem, zeci de mii de angajați îndeplinesc deja condițiile de pensionare. Într-un context de incertitudine legislativă, există riscul ca aceștia să opteze pentru retragere anticipată, ceea ce ar accentua deficitul de personal.

Pe termen lung, instabilitatea regulilor poate afecta recrutarea. Tinerii sunt din ce în ce mai atenți la predictibilitatea carierei, iar schimbările frecvente pot reduce interesul pentru aceste profesii esențiale.

„Avem două sisteme de pensii în toate țările NATO: pensia din sistemul public și pensia din sistemul militar, din familia ocupațională, apărare, ordine publică și securitatea națională. De ce? Tocmai pentru că legiuitorul sănătos la cap, din țările democratice, știe că polițistul și militarul au o carieră plină de interdicții, incompatibilități și restricții.

Ei nu se bazează decât pe salariu și, ulterior, când se pensionează, pe pensie. Ori, acum, premierul Bolojan vine și reîncălzește această ciorbă a pensiilor militare, punând în pericol efectiv apărarea, ordinea publică și securitatea cetățeanului român. De ce? Domnul Bolojan uită că are 21.000 de polițiști și militari pensionabili în acest moment”, a spus Vasile Zelca.

Dincolo de aspectele sociale și economice, reforma pensiilor are implicații directe asupra capacității operaționale a statului. Reducerea personalului sau demotivarea acestuia poate afecta:

• eficiența structurilor de ordine publică;
• capacitatea de reacție în situații de criză;
• nivelul general de securitate națională.

Într-un context geopolitic marcat de tensiuni regionale și globale, aceste riscuri nu pot fi ignorate.

„În acest moment, la MAI, MApN și tot ce înseamnă structuri militare, există undeva la 21.000 de polițiști și militari care se pot pensiona oricând pentru că îndeplinesc condițiile. Ori, să vii să vorbești de creșterea vârstei, deși ea este crescută deja prin lege, să vii să vorbești despre pensiile militare, care atârnă greu la buget – și începem să dăm vina pe pensionari militari, că ei atrag probleme asupra deficitului bugetar sau mai știu eu ce crede domnul Bolojan – nu face decât să îi alarmeze pe acești oameni care se pot pensiona mâine sau chiar azi.

Sunt 21.000 de oameni care au cel puțin 25-30 de ani vechime. Ei vor să rămână în sistem, dar lipsa aceasta de predictibilitate pe salarizare nu face decât să determine omul să plece din sistem. Pericolul secundar este că tineretul, care este mult mai atent decât noi, nu mai este atras de această profesie și vocație, pentru că vede degringolada legislativă în ceea ce privește salarizarea, cariera și pensionarea. Și atunci pui în pericol capacitatea României de a se apăra, de a-și asigura siguranța publică și securitatea națională – în context european – războiul din Ucraina, în context mondial – războiul din Iran.

În contextul în care toate țările regândesc sistemul militar, sistemul de apărare publică și securitate națională, în care relocă bani, bugete, încearcă să atragă tineri către aceste profesii și vocație, dotări și tot ce se investește, tot ce se discută, programul SAFE, știți unde o să ajungem? O să ajungem să avem avioane, tancuri, TAB-uri și tot ce trebuie, și nu o să aibă cine să le conducă.

Dacă salariul rămâne așa sau dacă decidentul politic, indiferent de culoarea sa politică, se joacă cu pensiile militare, va duce țara în această prăpastie a incapacității de a-și asigura apărarea, ordinea publică și securitatea națională”, a spus Vasile Zelca.

Dezbaterea privind pensiile militare trebuie să depășească retorica politică și să se bazeze pe date concrete și expertiză reală din sistem. Poziția exprimată de Vasile Zelca reflectă o preocupare legitimă legată de stabilitatea cadrului legislativ și de respectarea specificului profesional.

Orice reformă sustenabilă trebuie să găsească un echilibru între responsabilitatea bugetară și menținerea unui sistem funcțional de apărare și ordine publică. În absența acestui echilibru, costurile pot depăși cu mult beneficiile anticipate.

„În momentul în care ai un deficit de personal de 23% la MAI și aproape 35% la MApN, să vii să discuți iarăși despre pensiile militare pe care le-ai reformat în 2023 – din punct de vedere al pensiilor militare, jalonul 215 a fost atins din PNRR – nu știu cum se poate traduce. Ori e inconștiență, ori e nepăsare, ori e o incapacitate de a înțelege lucrurile. Totuși, pui în pericol capacitatea României de a-și asigura apărarea, ordinea publică și securitatea națională.

Noi vom reacționa dacă va apărea un astfel de proiect. Suntem pregătiți deja. Am notificat Primăria Generală a Municipiului București și Guvernul, și Ministerul Afacerilor Interne, și MApN, și vom merge până la blocarea sistemului, pentru că nu ne mai putem juca cu aceste drepturi pe care politicienii români le ciuntesc puțin, câte puțin, încercând să ne aducă la același nivel cu cei din sistemul public, față de care avem tot respectul, dar totuși față de care noi avem acele interdicții, incompatibilități și restricții în carieră, care nu ne pot pune pe picior de egalitate cu dânșii. Reacție vom avea cu siguranță și vom bloca sistemul dacă va fi nevoie”, a spus Vasile Zelca în exclusivitate pentru DC News.