Traian Băsescu afirmă că reforma reală înseamnă reorganizarea țării în 8 județe mari
Traian Băsescu susține că actualele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare nu pot fi considerate o reformă administrativă autentică, întrucât nu modifică structura fundamentală a statului. În opinia sa, simpla diminuare a personalului sau majorarea taxelor nu rezolvă problemele de fond ale administrației publice.
Într-o intervenție televizată, fostul președinte a explicat în detaliu ce ar presupune, în viziunea sa, o reformă veritabilă a sistemului administrativ.
„Reducerile de personal nu înseamnă reformă, nici reducerile de personal, nici creşterile de taxe, accize impozite și așa mai departe. Reforma administrativă înseamnă că faci reorganizarea administrativă a ţării, să rămâi cu 8 judeţe mari, care înseamnă doar 8 Direcţii sanitare, 8 Direcţii agricole, 8 generali şefi de poliţie judeţeană, în loc de 42, şi multe altele”, a spus Băsescu pe 13 februarie, la B1TV.
Fostul șef al statului a argumentat că reducerea numărului de județe ar duce automat la scăderea numărului de structuri deconcentrate și a funcțiilor de conducere, ceea ce ar simplifica aparatul administrativ și ar diminua cheltuielile publice. În prezent, România are 41 de județe, la care se adaugă municipiul București.
Rezistența la schimbare este mare, dar Traian Băsescu consideră reorganizarea inevitabilă
Traian Băsescu a recunoscut că ideea reorganizării teritoriale nu este nouă și că, de-a lungul mandatelor sale, a încercat să promoveze un astfel de proiect. El a precizat însă că demersurile sale nu au avut succes din cauza lipsei unei majorități politice suficiente și a opoziției venite din sistem.
Fostul președinte a vorbit despre dificultățile întâmpinate atunci când a încercat să impulsioneze guvernele să adopte o astfel de reformă.
„Eu ştiu cât de mare e rezistenţa, am încercat să stimulez Guvernul să o facă şi în timpul mandatelor mele şi nu am reuşit, e adevărat, nu am avut o majoritate suficientă. E o rezistenţă mare la reorganizarea administrativă, dar va trebui făcută”, a mai afirmat el.
Traian Băsescu a transmis că, în ciuda obstacolelor politice și administrative, reorganizarea teritorială rămâne, în opinia sa, o necesitate pentru funcționarea eficientă a statului. El a indicat că actualul model administrativ generează costuri ridicate și suprapuneri instituționale care afectează performanța sistemului public.
Propunerea lui Traian Băsescu datează din 2011 și vizează înlocuirea actualelor județe
Ideea reorganizării teritoriale a României în 8 județe mari nu este una recentă. Traian Băsescu a avansat pentru prima dată această propunere în 2011, când a sugerat desființarea celor 41 de județe și reorganizarea teritoriului în opt județe mari sau în șapte județe plus municipiul București.
Fostul președinte a argumentat la acel moment că actuala organizare administrativ-teritorială, stabilită în 1968 în timpul regimului condus de Nicolae Ceaușescu, favorizează practici netransparente și creează un cadru propice pentru corupție.
„Eu cred că trebuie desființate cele 41 de județe și teritoriul reorganizat pe 8 județe mari sau 7 județe plus municipiul București și zona metropolitană a județului Ilfov, corespunzător regiunilor de dezvoltare economică stabilite cu Uniunea Europeană”, a spus fostul președinte în urmă cu 15 ani.
Propunerea viza alinierea structurii administrative a României la regiunile de dezvoltare economică utilizate în relația cu Uniunea Europeană, cu scopul de a eficientiza absorbția fondurilor și coordonarea proiectelor regionale.
Ilie Bolojan avertizează că ineficiența administrației poate duce la reorganizare
În contextul dezbaterii privind reforma administrativă, Ilie Bolojan a subliniat, pe 9 februarie, că viitorul organizării teritoriale depinde de capacitatea actualei administrații de a funcționa eficient. El a atras atenția asupra numărului mare de comune, orașe și municipii, precum și asupra cheltuielilor ridicate generate de aparatul administrativ.
Potrivit acestuia, dacă autoritățile locale nu vor reuși să reducă personalul și să gestioneze mai eficient resursele financiare, presiunea bugetară va crește.
„Noi, ca țară, avem două posibilități pe termen lung: sau dovedim cetățenilor noștri că actuala administrație, în formula în care este astăzi, cu acest număr de comune, de orașe, de municipii, poate funcționa în actualele cadre organizatorice cu personal mai redus, mai eficient.
Sau, dacă nu vom dovedi acest lucru, și în primul rând ține de fiecare primar în parte, este doar o problemă de timp până România nu mai poate suporta aceste transferuri și se va ajunge la o reorganizare administrativ-teritorială, când vom fi cu spatele la zid”, a explicat Ilie Bolojan pe 9 februarie.
