În opinia sa, reforma administrativă presupune reorganizarea administrativă a țării, astfel încât România să rămână cu opt județe mari. O astfel de restructurare ar însemna reducerea semnificativă a numărului de instituții deconcentrate, de la 42 la doar 8.
Traian Băsescu spune că reducerile de personal nu înseamnă reformă
Concret, ar exista opt direcții sanitare, opt direcții agricole și opt șefi ai poliției județene, în loc de 42, precum și alte structuri reorganizate după același model.
Fostul șef al statului a afirmat că există o mare rezistență din partea politicienilor în ceea ce privește reorganizarea administrativă. El a precizat că, în timpul mandatelor sale, a încercat să stimuleze Guvernul să adopte această măsură, însă nu a reușit, întrucât nu a avut o majoritate suficientă pentru a o impune.
„Reducerile de personal nu înseamnă reformă, nici reducerile de personal, nici creşterile de taxe, accize impozite şamd. Reforma administrativă înseamnă că faci reorganizarea administrativă a ţării, să rămâi cu opt judeţe mari, care înseamnă, în loc de 42 înseamnă doar 8 Direcţii sanitare, 8 Direcţii agricole, 8 generali şefi de poliţie judeţeană, în loc de 42 şi multe altele”, a explicat Traian Băsescu, vineri seară, la B1 Tv.
Fostul președinte consideră că reorganizarea administrativă este inevitabilă
Traian Băsescu consideră că reorganizarea administrativă este inevitabilă și a menționat că viitoarele rânduri de alegeri ar trebui organizate având la bază noua structură administrativă a țării.
„Va trebui să se facă această reorganizare. Eu ştiu cât de mare e rezistenţa, am încercat să stimulez Guvernul să o facă şi în timpul mandatelor mele şi nu am reuşit, e adevărat, nu am avut o majoritate suficientă. E o rezistenţă mare la reorganizarea administrativă, dar va trebui făcută”, a mai spus Traian Băsescu.
Traian Băsescu propune apelarea la FMI pentru a ieși din criza economică
De asemenea, Băsescu a prezentat soluția sa pentru ca România să depășească actuala criză economică, recomandând guvernului să apeleze la Fondul Monetar Internațional. El a subliniat că actuala coaliție de guvernământ nu dispune de suficienți specialiști pentru a gestiona situația economică, iar intrarea în recesiune tehnică reprezintă un semnal de avertizare serios.
Traian Băsescu a explicat că recesiunea tehnică este un semnal de avertizare și a atras atenția asupra riscului unei recesiuni propriu-zise, care ar presupune o creștere masivă a șomajului și o scădere a producției industriale și agricole. El a menționat că anul trecut s-au plătit 11 miliarde pentru dobânzi, iar în acest an suma ar putea ajunge la 20 de miliarde, bani care nu pot fi rostogoliți, ci trebuie achitați. În acest context, consideră că nu trebuie întârziat parteneriatul cu FMI, care ar crea confort pe piață și ar reprezenta, în opinia sa, singura soluție.
„Recesiunea tehnică este un semnal de avertizare. Dezastrul este recesiunea, care înseamnă și creștere masivă a șomajului, și cădere a producției industriale și chiar agricole. 11 miliarde dobânzi anul trecut. Anul acesta, probabil că ajungem la 20 de miliarde, care nu se rostogolesc, se plătesc! Deci nu trebuie întârziat parteneriatul cu fondul care creează un confort pe piață. E singura soluție. Știu că o să zică unii că sunt cu rușii, alții că sunt cu americanii, sau mai știu eu ce”, a spus Băsescu la România TV.
Fostul președinte susține că FMI poate oferi soluții viabile pentru stabilizarea economiei și prevenirea creșterii masive a șomajului, precum și a scăderii producției industriale și agricole. El consideră că venirea fondului nu reprezintă o problemă, ci dimpotrivă, ar aduce finanțare ieftină și soluții pentru evitarea unor măsuri fiscale greșite, cum ar fi aplicarea suplimentară de taxe și impozite pe companii, despre care afirmă că nu sunt responsabile pentru deficitul bugetar actual.
„Actualul partid de guvernământ nu are specialiști cu care să scoată țara din criză. Sugestia mea e ca guvernul să cheme fondul. Fondul ne dă rețeta. Eu vă zic ceva ce poate confirma și BNR. Când am chemat fondul la inițiativa mea, (atunci nu erau bani pe piață) au venit cu rețete de genul celei aplicate de actualul guvern. Atunci s-a crescut TVA, dra în economie nu am acceptat taxe și impozite în plus. Acum, cea mai mare greșeală a fost aplicarea de taxe și impozite pe companii. Nu trebuiau atinse, nu ele au generat deficitul bugetar. Ci salariile, pensiile, ajutoare sociale nejustificate etc. Nu e o palmă venirea fondului. Ei vin cu bani ieftini”, a mai spus fostul președinte.
