Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsNoul mod de calcul al salariilor bugetarilor în noua lege
Noul mod de calcul al salariilor bugetarilor în noua lege. Reforma salarizării în sectorul public intră într-o nouă etapă, odată cu introducerea unui mecanism unitar de calcul bazat pe un salariu minim de referință estimat la peste 4.000 de lei brut. Noul sistem promite să elimine inechitățile dintre angajați, să simplifice structura veniturilor și să ofere mai multă predictibilitate pentru milioane de bugetari.
Elementul central al noii legi a salarizării este stabilirea unui salariu minim de referință, care va funcționa ca punct de plecare pentru toate grilele din sectorul public. Practic, fiecare funcție va avea un coeficient de multiplicare aplicat acestui prag, ceea ce va crea o ierarhie clară și transparentă a veniturilor.
Această abordare vine după ani de modificări legislative fragmentate, care au dus la diferențe semnificative între salarii pentru poziții similare. Noul model urmărește standardizarea și eliminarea discrepanțelor.
„Niciun salariu după noile grile nu va scădea. Nu vom avea oameni care să meargă cu mai puțin bani acasă pentru că nu ăsta e scopul. Avem niște categorii care vor fi ieșit din grilă. Dar pentru ei, la fel ca la pensii, vom veni cu un articol care să spună că se păstrează suma de acum, urmând ca la creșterile următoare să fii ajuns din urmă de ceilalți”, a declarat Florin Manole.
Protecție pentru veniturile actuale
Un principiu esențial al reformei este menținerea veniturilor actuale. Autoritățile dau asigurări că niciun bugetar nu va încasa mai puțini bani după aplicarea noii grile.
Pentru cazurile în care anumite salarii depășesc noile limite stabilite, se va aplica un mecanism de protecție: veniturile vor fi înghețate temporar, iar restul angajaților vor recupera diferențele în timp, prin majorări succesive.
Reducerea sporului și creșterea salariului de bază
O schimbare majoră vizează structura veniturilor. Sporurile vor avea o pondere mai mică, în timp ce salariul de bază va crește. Scopul este simplificarea sistemului și reducerea dependenței de bonusuri variabile.
În plus, va fi introdus un spor de performanță de aproximativ 5%, acordat peste plafonul general al sporurilor. Acest element are rolul de a stimula eficiența și rezultatele în sectorul public.
Estimările oficiale indică majorări medii de o singură cifră procentuală. Reforma nu mizează pe creșteri rapide, ci pe echilibrarea treptată a sistemului.
Începând cu 2027, salariile vor fi ajustate în funcție de un indice stabilit la nivel guvernamental, urmând ca procesul de recalibrare să continue până în 2028. În această perioadă, vor avea loc și corecții pentru alinierea completă a grilelor salariale.
„În primul rând, pentru că se uită oameni la noi care se pot speria – nu ne referim doar la salariu, ci la venit, vom scădea anvelopa pentru sporuri, dar vom crește bazele așa încât oamenii să nu plece cu mai puțin bani. Suntem cu inflație foarte mare și să le mai și tai salariile oamenilor ar fi inacceptabil. Într-adevăr, reducem sporurile, dar păstrăm peste nivelul de 20% un nivel de cinci la sută pentru performanță, un lucru cerut și de Comisie și de bun simț și e corect.
Anticipez o lege cu niște creșteri de medii procentuale de o cifră, nu de două. Nu vreau să mă hazardez în promisiuni.
În 2027, oamenii vor primi salarii cu indicele pe care-l vom stabili la sfârșitul acestei săptămâni. După care, următoare indexare va fi până în 2028, dar vom avea creșteri în 2027, venite din reglaje. Din cauza acestor sute de modificări la legea salarizări, grilele nu mai sunt deloc așa cum le-a lăsat Olguța Vasilescu în 2017”, a mai adăugat acesta.
Diferențe mai mici între salariile din sistem
Un alt obiectiv important este reducerea decalajelor dintre cele mai mici și cele mai mari salarii din sectorul public. Noua lege propune o compresie a ierarhiei salariale, astfel încât raportul maxim să scadă de la aproximativ 12:1 la circa 8:1.
Această măsură păstrează diferențierea între funcții, dar limitează discrepanțele excesive.
Reforma salarizării vine într-un moment sensibil din punct de vedere economic. Inflația ridicată afectează puterea de cumpărare, iar presiunile bugetare impun o abordare echilibrată.
Autoritățile încearcă să evite măsuri drastice, precum reducerile salariale, și să se concentreze pe reorganizarea sistemului pentru a-l face mai sustenabil pe termen lung.
„Legea încă în vigoare a salarizării spunea că președintele trebuie să aibă de 12 ori salariul minim, legea viitoare va avea o compresie mai mare, asta înseamnă că ar fi de opt ori mai mare față de salariul minim, care oricum e mult mai mare.
Acest referențial inițial cu siguranță va fi peste 4.000 de lei”, a încheiat ministrul Muncii.
